La Mănăstirea Maria-Radna sunt aşteptaţi mii de pelerini, cu ocazia sărbătoririi Naşterii Sfintei Fecioare Maria FOTO VIDEO
Mii de pelerini romano-catolici şi greco-catolici din ţară şi din străinătate iau parte la slujbele oficiate în limbile bulgară, maghiară, croată, germană şi română în Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din interiorul Mănăstirii franciscane Maria-Radna, din oraşul Lipova, judeţul Arad cu ocazia Sărbătorii Naşterii Sfintei Fecioare Maria.
Primii pelerini au început să sosească duminică, alţi credincioşi urmând sa ajungă la Radna atât luni cât şi marţi. Conform unei vechi tradiţii, unii dintre pelerini obişnuiesc să străbată pe jos drumul de acasă până la mănăstire, însă numărul acestora a scăzut de la un an la altul.
Primii care au ajuns la mănăstire au fost credincioşii romano-catolici bulgari din comunele timişene Dudeştii Vechi şi Breştea, precum şi cei din comuna arădeană Vinga. Alături de preoţii lor, aceştia şi-au petrecut noaptea de duminică spre luni pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni şi intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară şi română.
La slujbele oficiate în Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din cadrul Mănăstirii franciscane amintite sunt asteptaţi, de asemenea, pelerini de etnie croată din judeţul Caraş-Severin, pelerini de etnie maghiară din judeţele Timiş şi Arad, credincioşi greco-catolici din Bihor şi Arad, precum şi credincioşi ortodocşi din Lipova şi din localităţile învecinate.
Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din Mănăstirea Maria-Radna începe luni, odată cu oficierea primelor liturghii rostite, potrivit tradiţiei, în limba bulgară, tot în cursul acestei zile urmând să fie oficiate slujbe în limbile croată şi română.
După liturghie, credincioşii pleacă în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge simbolic ‘Drumul Crucii’.
Întreaga noapte de luni spre marţi, Bazilica va rămâne deschisă pentru cei care doresc să îşi petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopţii urmând să fie oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care sunt invitaţi să ia parte, în mod special, credincioşii de etnie rromă.
Marţi, ziua când se prăznuieşte în acest an, Naşterea Sfintei Fecioare Maria, sunt aşteptaţi la Radna Martin Roos, episcop romano-catolic de Timişoara şi Laszlo Bocskei, episcop romano-catolic de Oradea Mare. Cel mai important moment al sărbătorii va fi cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificale în limbile română, maghiară şi germană, urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament.
Totodată, în spatele Bazilicii Papale va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioşii greco-catolici.
Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad şi circa 60 km de municipiul Timişoara, Mănăstirea Maria-Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România.
Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, soţia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus celor apropiaţi, cu puţin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeaşi legendă spune că toţi aceia care au ascultat-o şi au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita epidemie.
Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înfiinţată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniţi din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca, în anul 1626, mănăstirea franciscanilor să fie reînfiinţată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obişnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668.
Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfinţită în anul 1767 de episcopul Engl. Este construită în stil baroc, având o lungime de 63 m, o lăţime de 16 m şi o înălţime interioară de 21 m. Înălţimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălţate în anul 1911, este de 67 m, dominând împrejurimile.
În biserică este păstrată şi astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, rama de argint în care este montată fiind confecţionată între anii 1769 – 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser. În anul 1820, pe icoană au fost aplicate două coroane din aur şi pietre preţioase, o donaţie a cardinalului Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în această bazilică, din anul 1821.
În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obişnuit, în limbile română, maghiară şi germană.
Biserica şi Mănăstirea Maria-Radna au făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare, renovarea şi includerea în circuitul turistic a a acestui lăcaş de cult, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Naţională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest, judeţul Arad.
Valoarea investiţiei pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane a reprezentat o finanţare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timişoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, contribuţia din bugetul naţional fiind de 4,5 milioane de lei. AGERPRES /(AS – autor: Ioan Weisl; editor: Dănuţ Puşcaşu) www.agerpres.ro