Breaking News
Home / Banat / Dreptul la libertate al românului furat în pandemia SARS-Cov 2

Dreptul la libertate al românului furat în pandemia SARS-Cov 2

Încă de la începutul pandemiei SARS-Cov-2 Președintele Iohannis a clasat situația ca „stare de război”, la câteva zile după declararea stării de urgență. Prezența  poliției  pe  străzi, implicarea forțelor armate și a altor instituții de control a populației, militarizarea conducerii unor unități sanitare, restricționarea dreptului la mobilitate și la viață privată sunt câteva măsuri care au devenit posibile odată cu instaurarea stării de urgență în România. Restricțiile impuse prin decretul prezidențial publicat la 16 martie 2020 au ridicat semne de întrebare din partea societății civile. O altă decizie inexplicabilă în contextul pandemic, luată la două zile după declararea stării de urgență, în 18 martie 2020, de către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei era retragerea parțială și temporară a țării din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), fără o consultare prealabilă și fără ca publicul să fie informat, informațiile fiind preluate de Agerpres de la agenția de presă France-Presse.

Măsurile drastice impuse pentru a controla răspândirea virusului au fost justificate prin necesitatea de a evita o situație catastrofală într-o țară cu un sistem de sănătate ineficient, însă măsurile, chiar și în timpul situațiilor de urgență, trebuie să fie legale, necesare și proporționale, nediscriminatorii și votate de către Parlament. În toată această perioadă a stării de urgență sau alertă a fost vădit tranșat dreptul la libertate al românului, sub variile lui forme, libertatea exprimării, a dreptului la informare, a dreptului la întrunire, la protest, în principiu prin instaurarea fricii, ori cu forța unde s-a impus, apelând în acest scop la transmiterea informațiilor necesare prin mass-media.

Prin Decretul Prezidențial nr. 195, pentru 30 de zile, în 16 martie 2020, și reînnoit la 14 aprilie pentru încă 30 de zile, autoritățile au avut la dispoziție un cadru normativ care le permitea să ia măsuri extraordinare de control a populației care, cunoscând situația precară a sistemului de sănătate din țară, a primit restricțiile cu înțelegere. Întreaga situație a fost coordonată de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Sănătății (MS), iar mai apoi de către Grupul de Comunicare Strategică (GCS), înființat deja la sfârșitul lunii februarie 2020, format din experți din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență  (DSU),  Inspectoratul  General  pentru  Situații  de  Urgență  (IGSU), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Ministerul Sănătății (MS) și Ministerul Apărării Naționale (MApN), fără să fie făcută publică, însă, identitatea experților GCS, deși mai multe organizații media și membri ai societății civile au cerut publicarea acesteia. Unde este transparența?

Tot în Decretul Prezidențial apare și paragraful 54 care dă posibilitatea blocării conținutului unor publicații online sau a blocării accesului utilizatorilor din România la acestea „dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire”, ceea ce s-a și făcut, informarea  corectă  a  populației  făcându-se,  în  perioada  stării  de  urgență, doar prin comunicare a mesajelor autorităților de către mass-media. Dreptul la informare a fost astfel amputat, orice alte informații privitoare la starea de fapt fiind restricționate. Cu alte cuvinte știm doar atât cât și ceea ce vor cei care ne conduc să știm și asta într-un stat care se vrea democratic, în care omul de rând, prin dreptul său democratic, a ales un conducător care să îi apere și să promoveze principiile democratice, libertate, egalitate, dreptate, proprietate, suveranitate. Pe parcursul stării de urgență și alertă au fost suspendate 15 website-uri și alte două au fost obligate să scoată articole publicate pe platformele lor, fără a fi specificate criteriile în baza cărora s-au luat aceste decizii. Mai mult, printr-un ordin al MAI din 21.03.2020, către prefecți, s-a interzis publicarea de informații locale privind  numărul de teste COVID efectuate, numărul persoanelor depistate pozitiv în urma testelor, starea de sănătate a pacienților și locațiile unde se vor deschide centre de carantină. Răspunsul autorităților, la acest aspect, a fost penibil, căci au obligația „de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor, și nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată.”.

Au fost cazuri în care manageri de spitale au interzis personalului medical să divulge către mass-media informații despre situația curentă. Managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași a destituit din funcție un medic șef de secție, cercetat disciplinar pentru că a vorbit cu jurnaliștii despre neregulile cunoscute de el, amenințat cu procedură penală pentru zădărnicirea combaterii bolilor și detașat la spitalul din Suceava. Victor Ilie, un jurnalist care a abordat mai multe cadre medicale din Spitalul Județean de Urgențe „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava spune că mai multor medici le era teamă să declare din cauza posibilelor represalii. Au fost cazuri despre jurnaliști amenințați cu proceduri penale în cazul în care ar face demersuri să obțină informații de la personalul medical pe care să le facă publice ulterior. La fel este și situația polițistului – lider de sindicat din județul Timiș, Valer Kovacs ,care a făcut publice presiunile unor șefi locali ai poliției asupra agenților din teren pentru ca aceștia să dea mai multe amenzi în perioada de stare de urgență. Acesta a fost cercetat disciplinar, declarat nevinovat, apoi cercetat din nou de Consiliul de disciplină și în final să fie anunțat că va fi trecut în rezervă. Un alt caz – studenta Iulia Ungureanu, din Florești, amendată pentru că a criticat modul în care primarul localității a gestionat criza generată de SARS-Cov 2, un bărbat a fost bătut după ce a afișat un banner anti-poliție pe balconul locuinței. În Borșa, Șișești (Maramureș), Hârlău (Iași) au fost amendate trei persoane care au criticat pe rețele de socializare Poliția pentru modul în care a gestionat restricțiile impuse de starea de urgență, în toate cazurile folosindu-se și limbaj injurios la adresa instituției și alte șapte persoane au fost amendate pe aceleași considerente în Satu Mare.

Alte aspecte relevante au vizat limitarea libertății de mișcare la strictul necesar stabilit de autorități, anularea dreptului la protest, izolarea la domiciliu. prezența poliției și a armatei pe străzi era mult peste necesar, astfel că nu se mai știa dacă protejează populația de SARS-Cov 2 sau viceversa. Amenzile pentru nerespectarea restricțiilor au fost duse la extrem, ajungând până la 20.000 de lei. Distanțarea nu a fost una socială ci mai mult una fizică, ceea ce era o necesitate umană. Informațiile voit vehiculate mai mult sau mai puțin forțat prin media au reușit să „instaureze” frica în rândul românilor, nu în mare măsură de existența unui virus ucigător, ci frica de certitudinea zilei de astăzi, cetățeanul unui popor democratic trăind cu sufletul la gură fiecare clipă în așteptarea deciziilor superiorilor Statului Român pentru a afla ce se va întâmpla cu el.

Un text de Mihaela Stroia

 

 

About editor editor

Check Also

Grupul de Comunicare Strategică: 5.028 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, cel mai mare bilanţ zilnic de la declanşarea pandemiei

Numărul total al cazurilor de COVID-19 a trecut de 200.000, după ce Grupul de Comunicare …

Lasă un răspuns