De vineri până duminică, 23 octombrie, în Piaţa „Mihai Viteazul” s-a desfăşurat cea de-a 39-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, eveniment organizat de Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj şi în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova. Ca în fiecare an, meritele deosebite ale meşteşugarilor în conservarea şi perpetuarea tradiţiei, calitatea şi valoarea creaţiei au fost răsplătite cu premii, în cadrul festivităţii de sâmbătă.
Târgul Meşterilor Populari a reunit, în acest an, peste 140 de olari, cioplitori în lemn, cojocari, ţesătoare, pielari, iconari, fierari, cofetari şi nu numai, din peste 30 de centre meşteşugăreşti active din ţară (Maramureş, Cluj, Harghita, Odorheiu Secuiesc, Braşov, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Prahova, Suceava, Sălaj etc.).
„Timp de trei zile ale lui Brumărel, expoziţia de artă populară în aer liber, cu vânzare, invită publicul larg la un contact direct cu ţăranul român, într-un format mult mai apropiat de identitatea şi misiunea sa culturală, desigur cu pluralităţi expresive, o mulţime de validităţi, încă active în centre vii, rafinate, ale meşteşugurilor autentice, de natură a furniza mult-căutatele obiecte de ceramică, ţesături, împletituri, pielărie, icoane, ouă încondeiate ş.a., dar şi produse apicole şi bunătăţi tradiţionale – afumături, brânzeturi şi prăjituri”.
De la ceramică şi ţesături la produse culinare şi apicole
A fost expusă spre vânzare o gamă diversificată de artefacte ale artei şi creaţiei populare, de la costume populare, ceramică, obiecte casnice, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe şi cergi ţărăneşti, piese de port, împletituri din pănuşe, coşuri de nuiele, mobilier, obiecte din metal şi materiale preţioase la produse alimentare tradiţionale din zonele Sibiu, Harghita, Covasna. De asemenea, au fost prezenţi apicultori din Caraş-Severin, Hunedoara, Cluj, Argeş şi Vâlcea, cu produse specifice, cofetari cu bunătăţi tradiţionale, cozonaci, plăcintă, ciocolată, turtă dulce, halva, magiun, zacuscă, gem şi diferite dulceţuri. N-au lipsit nici producători de uleiuri comestibile tradiţionale din floarea soarelui, seminţe de dovleac, seminţe de struguri, precum şi producători de sucuri naturale.
Alături de vestitele ţesătoare din Săpânţa-Maramureş, Măldărăşti-Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi, au stat lucrătoarele atelierelor de ţesut din Bechet şi Argetoaia, din judeţul Dolj, pentru a valida încă o dată, dacă mai este nevoie, frumuseţea cromatică şi simbolică a costumelor populare româneşti din întreaga ţară – fie că provin din zona Olteniei, Transilvaniei sau Moldovei. Ceramica din Oltenia, din centre vestite precum cele de la Horezu, Oboga şi Lungeşti, va fi completată cu albastrul inconfundabil al ceramicii din Harghita, Maramureş.
