Prima Pagina / Arad / Turist pe meleagurile Banatului Montan, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

Turist pe meleagurile Banatului Montan, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

Tărâmul cascadelor și al lacurilor naturale deschide în fața călătorului care ajunge în Cheile Nerei-Beușnița un ecosistem sălbatic și plin de neprevăzut. Obiectivul peisagistic unic este marcat, la fiecare pas, de versanți împăduriți, dar și de alunecări de apă zgomotoase: Văioagă, Bigăr, Beușnița…

Cu o medie de 18.000 de turiști/an, Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița adună la porțile sale circa 20% vizitatori de peste hotare. De altfel, pentru finele acestui an, media generală pare că va crește până la 25.000 de turiști.

Dezvoltarea zonei nu se poate realiza fără sprijin financiar pentru derularea de noi investiții. În acest context, Regia Națională a Pădurilor — Romsilva alocă în fiecare an un buget de 600.000 lei, pe baza contractului de administrare aflat în vigoare cu administrația Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița, după cum reiese din datele puse la dispoziție pentru AGERPRES de către Vasile Constantin, directorul obiectivului turistic.

Ecosistemul cascadelor și al lacurilor
Parcul Național este arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor și recreere. Începând cu anul 1943, s-a început protecția pădurii din Valea Beușnița și Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beușnița. În anul 1973, s-a instituit regimul de protecție asupra versanților împăduriți ai dealului Rol, iar în 1982 au fost create alte trei zone protejate în care nu se întreprind lucrări silvice.

După revoluție, în anul 1990, pentru prima dată se configurează Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița, urmând ca, abia în anul 2004, să se întemeieze și Administrația Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița. Administrația parcului s-a format în baza unei Ordonanțe de Urgență emisă în anul 2000, cu referire la regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Frumusețea sălbatică a Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița se întinde pe aproape 37.000 de hectare și formează, astfel, meleagurile Banatului Montan. Pădurile, apele, câmpiile și dealurile zonei sunt situate în sud-vestul României, în județul Caraș-Severin. Străbătând Parcul, râul Nera sapă în calcare jurasice cele mai lungi chei din România, care se întind pe aproape 23 de kilometri.

Cheile Nerei, împreună cu numeroasele izvoare petrifiante cu formare de travertin, care dau naștere la impresionante cascade și mirifice lacuri naturale, constituie farmecul acestei zone.

Nu mai departe de zona muntoasă, Lacul Ochiu Bei, cu luciul său de cleștar, aduce la viață povești demult apuse. Legenda spune că un nobil otoman (bei) tânăr și frumos ajuns pe aceste meleaguri s-a îndrăgostit de o mândră ciobăniță. Tatăl lui, împotrivindu-se iubirii lor, hotărăște moartea fetei. Găsindu-și iubita înjunghiată, beiul se sinucide înfigându-și hangerul în inimă. De aici și povestea că lacrimile sale au format lacul ce-i poartă numele, în timp ce apele spumoase ale Cascadei Beușnița ar reprezenta voalul de mireasă al păstoriței.

Un alt fapt inedit este că Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița adăpostește în desișurile sale ascunse unele dintre cele mai reprezentative păduri seculare și semi-virgine de fag din Europa. Locul reprezintă, de sute de ani, casa numeroaselor specii protejate de nevertebrate, care depind pentru dezvoltarea lor de arbori bătrâni și cantități însemnate de lemn mort.

Originalitatea locului este dată și de Lacul Dracului, un fenomen unic în țară, format prin surparea tavanului unei peșteri. Ochiul de apă albastru turcoaz are o adâncime de 12 metri, iar nuanțele sale lucitoare se schimbă în funcție de iluminarea produsă în diferite momente ale zilei.

„Podurile din lemn suspendate, Lacul Dracului, Ochiul Bei, cascadele Beușniței și Șușarei, tunelele Dealului Cărăula sunt printre cele mai căutate obiective turistice, acesta fiind motivul pentru care devin vulnerabile și sunt afectate de turismul necontrolat și de lipsa unei educații ecologice în rândul vizitatorilor’, susține Vasile Constantin, directorul Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița.

Albumul cu flori și faună al zonei
Bazinul Nerei prezintă o bogăție floristică încă din cele mai vechi timpuri, însă o cercetare amănunțită este prezentată abia în anul 1968 de L. Schrot, în teza sa de doctorat. În urma acestor cercetări, s-au identificat 1.086 de specii de plante superioare aparținând unui număr de 98 de familii.

După cum se menționează pe pagina dedicată Parcului (cheilenereibeusnita.ro), numărul cel mai mare de specii aparține elementului european (în sens larg), respectiv 603 specii. Dintre acestea, cele mai numeroase sunt specii eurasiatice, urmate de specii europene, central europene și circumpolare.

În parc se întâlnesc asociații vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a țării. Printre acestea se află făgetele cu alun turcesc, tufărișurile de liliac, mojdrean și scumpie, cu numeroase specii însoțitoare saxicole, pajiștile de pe stâncării și asociațiile de stâncărie.

Pe segmentul faunei, Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița contorizează specii de amfibieni, chiroptere, vertebrate și nevertebrate, păsări și reptile. Printre acestea se remarcă: libelula, salamandra, vipera, acvila și căprioara.

Dezvoltare și infrastructură
Fondurile alocate anual din bugetul Romsilva, conform contractului de administrare, sunt de aproximativ 600.000 de lei, potrivit datelor oficiale.

Începând cu anul 2004, au fost demarate proiecte în parteneriat cu diverse ONG-uri de mediu, Fundația pentru parteneriat Miercurea Ciuc și Mol România.

În prezent, RNP-Romsilva — Administrația Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița derulează, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, proiectul „Elaborarea planului de management al Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița (ROSCI 0031 și ROSPA 0020 Cheile Nerei — Beușnița)’, inițiativă finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională /FEDR/, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (Axa prioritară 4 — Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, Domeniu major de intervenție — Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000).

Valoarea totală a proiectului este de 2,976 milioane de lei, din care 2,751 milioane de lei sunt cheltuieli eligibile (finanțare nerambursabilă din FEDR și buget de stat), iar 224.983 lei, contribuția solicitantului.

Conform șefului Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița, în perioada imediat următoare, va începe proiectul „Amenajare Ecoturistică Cascada Bigăr’, desfășurat în parteneriat cu Asociația pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus, ca organizator, și Coca-Cola HBC România, în calitate de sponsor.

„Prin prisma proiectelor implementate sau aflate în curs de implementare, Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița a realizat, printre altele: cursuri de formare profesională a personalului administrației și îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii de vizitare prin amenajarea a patru poteci tematice și dotarea acestora cu panouri de informare și conștientizare care să prezinte specii și habitate conservate în această arie naturală protejată’, a subliniat Vasile Constantin.

Turism în natura Cheilor Nerei — Beușnița
În anul 2015, șefii Parcului Național Cheile Nerei — Beușnița au estimat un număr de 20.000 — 25.000 de vizitatori, din care aproximativ 20% sunt reprezentați de turiști străini. Odată cu aplicarea tarifului de vizitare se face și o monitorizare a ecoturiștilor în punctele de acces principal.

Media pe anii 2012, 2013 și 2014 a fost de aproximativ 18.000 de turiști. Începând cu anul 2013, s-a observat o creștere semnificativă față de anii anteriori, până la 20.000 de turiști.

„Acesta se datorează promovării în mass-media națională, cât și internațională, a unui obiectiv turistic din parc: Cascada Bigăr. Cascada a fost clasată de revista ‘The World Georgraphy’ pe locul I în lume, la categoria ‘Cea mai frumoasă cascadă’, loc prin care trece și paralela 45. De asemenea, a fost declarat și cel mai vizitat obiectiv în anul 2013, în județul Caraș-Severin’, a menționat Constantin.

În ultimii 3 — 4 ani, datorită unor activități outdoor, de tipul festivalurilor rock sau folk în zona Sasca Romană, s-a observat creșterea numărului de vizitatori din Europa de Vest din țări precum: Ungaria, Cehia, Polonia, Germania și Slovacia.

Cu toate acestea, directorul Parcului Național consideră că „promovarea existentă, în acest moment, instrumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materialelor, calitatea și accesibilitatea informației fac ca zona să nu fie percepută de turiști și de tour-operatori ca o destinație turistică, având o imagine proprie, clar diferențiată de alte destinații’.

Printre obiectivele de rezonanță ce merită admirate se află: Râul Nera (cu o lungime de 131 km), lacurile naturale Lacul Dracului și Ochiul Beiului, mănăstirea Călugăra sau Cascada Bigăr.

Cheile sălbatice ale zonei sunt cele mai lungi din țară (20 de kilometri), cu toate fenomenele carstice posibile (lapiezuri, doline, văi seci, văi oarbe, peșteri, izbucuri etc.). Peisajul cheilor este dominat de pereți abrupți surplombați pe alocuri, la baza cărora Nera a creat numeroase meandre încătușate, marmite de eroziune și sectoare de tunele și praguri de acces săpate de om. Altitudinea zonei variază între 160 și 1.160 de metri.

În tăcerea naturii, Lacul Dracului clipocește pe cei 700 de metri pătrați ai săi, iar speciile de pești și moluște își duc traiul în adâncimile sale ce ajung până la 12 metri. La rândul său, un alt lac natural, Ochiul Beiului, se dezvăluie în toată splendoarea sa pe aproximativ 284 metri pătrați.

Nu mai departe de Valea Miniș, pe DN 57B, în dreptul paralelei 45, se află izvorul Bigăr, cu debit permanent, ce izvorăște de la poalele unei stâncării de lângă peștera cu același nume.

Natura continuă să-și lase, zi de zi, amprenta pe locuri legendare, iar unul dintre acestea este, fără doar și poate, Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița. Foșnetul frunzelor, ușor de deslușit în bătaia discretă a vântului, acompaniat de acordurile agitate ale apelor căzătoare, conturează tabloul idilic pe care orice turist îl poate descoperi și admira în locuri unice, pline de legendă…

AGERPRES/(AS — autori: Daniel Badea, Mariana Nica, editor: Oana Tilică)

About cristian.frant

Lasă un răspuns