Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat măsuri inclusiv pentru a asigura protecția pădurilor virgine aflate în proprietate privată, fiind reluate demersurile pentru aprobarea actului normativ care să permită plata pierderilor economice ale proprietarilor produse de interdicția de exploatare, proiectul de Hotărâre de Guvern fiind depus la Comisia Europeană pentru aprobare, precizează reprezentanții ministerului într-o notă publicată pe site-ul MMAP, ca răspuns la petițiile online privind salvarea pădurilor virgine din România.

Aceștia subliniază că, în paralel, sunt căutate surse de finanțare pentru realizarea studiilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine, efort care este deja preluat parțial de societatea civilă prin organizații neguvernamentale dedicate.

„Îmbunătățirea managementului pădurilor din România este imperios necesară, mai ales că acest domeniu a fost neglijat sau s-a confruntat cu nenumărate abuzuri de-a lungul anilor. Eliminarea tuturor neregulilor și disfuncționalităților din sistem este o muncă de durată. Acest Guvern și conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în acest an a inițiat fără ezitare măsuri de reformare a sistemului forestier, reflectate în planul de măsuri adoptat la începutul mandatului. Cu toate acestea, sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Ne exprimăm speranța că Guvernele viitoare vor avea în vedere continuarea și îmbunătățirea demersurilor noastre”, menționează reprezentanții MMAP.

Potrivit acestora, Guvernul României nu a ignorat studiul care vorbește despre oportunitatea de a avea pe teritoriul țării noastre cele mai multe păduri virgine din Europa, iar actualul ministru al Mediului, Cristiana Pașca Palmer, încă de la începutul mandatului, împreună cu conducerea MMAP „s-a aplecat serios” asupra problematicii pădurilor virgine și a inclus-o în lista scurtă a priorităților de lucru pentru anul 2016.

„Ca urmare, echipa MMAP a finalizat deja o legislație fermă pentru inventarierea și punerea sub protecție a tuturor pădurilor virgine din România. Țara noastra va avea în scurta vreme (circa 6 luni) un Catalog Național al Pădurilor Virgine — primul instrument real și capabil inițiat vreodată de Ministerul Mediului pentru ocrotirea strictă a pădurilor virgine din țara noastră și pentru identificarea de noi suprafețe de acest tip. Odată incluse în Catalog, aceste păduri virgine nu mai pot fi scoase de sub protecție, cu excepția eventualelor cazuri de siguranță sau securitate națională”, se arată în răspunsul MMAP.

De asemenea, actuala conducere a MMAP a decis, în premieră în România, să dea posibilitatea implicării în procesul de documentare și constituire a catalogului pădurilor virgine și organizațiilor non-guvernamentale, administratorilor de păduri, administratorilor de arii protejate, instituțiilor de cercetare ori educație. În trecut, numai administratorii de păduri puteau să elaboreze studii de documentare a pădurilor virgine și cvasi-virgine.

O altă modificare adoptată de actuala conducere a MMAP se referă la sancțiuni aspre pentru cei „care atentează asupra acestei avuții naționale”. Astfel, dacă până în prezent nu au existat sancțiuni pentru tăieri în pădurile virgine și cvasivirgine, prin Ordonanța de Urgență de modificare a Legii 171/2010 se propun amenzi „usturătoare”.

Totodată, începând din 27 ianuarie 2016, suprafețe importante de păduri virgine și seculare de fag din România au fost înscrise ca situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea „Păduri virgine de fag din Carpați și Germania”.

Reprezentații ministerului precizează, de asemenea, că Pădurea Coșava Mică nu este în niciun fel sub amenințare, aceasta fiind inclusă de ROMSILVA, cu ocazia reamenajării ocolului silvic Nera în anul 2015, în tipul funcțional I, ceea ce înseamnă că în această pădure nu sunt permise niciun fel de lucrări sau exploatări de masă lemnoasă chiar dacă nu face parte din Parcul Național Semenic — Cheile Carașului. Mai mult, pădurea Coșava Mică urmează să fie inclusă în Catalogul Pădurilor virgine și cvasivirgine în cadrul demersului inițiat deja de MMAP.

„Informarea corectă pe baza datelor și a faptelor reale și nu pe bază de percepții și manipulare, este esențială pentru orice subiect! Inclusiv pentru pădurile virgine și cvasi-virgine din România!”, scrie și ministrul Mediului, pe pagina sa de Facebook.

Voluntari Greenpeace din 11 țări (România, Austria, Germania, Olanda, Ungaria, Croația, Finlanda, Belgia, Slovacia, Slovenia și Elveția) au început să inventarieze una dintre puținele păduri virgine și cvasivirgine rămase în România pentru a sublinia nevoia protejării prin lege a acestor păduri unice, amenințate cu dispariția.

Conform unui comunicat al Greenpeace remis pe 9 august AGERPRES, tabăra are loc pe malul lacului Vidraru, în bazinul râului Argeș, care până de curând era una dintre cele mai mari suprafețe acoperite cu păduri virgine și cvasivirgine.

„Aceste păduri sunt un patrimoniu natural inestimabil. Ele sunt parte din identitatea noastră și a întregii Europe și trebuie să fie protejate în beneficiul nostru și al nenumăratelor generații care ne vor urma”, a afirmat Valentin Sălăgeanu, coordonatorul campaniei Greenpeace de protejare a pădurilor.

În pofida valorii lor, pădurile virgine și cvasivirgine ale României sunt distruse și degradate într-un ritm alarmant, spun reprezentanții Greenpeace. Drept consecință, România a pierdut în ultima decadă aproape jumătate din pădurile sale virgine și cvasivirgine, potrivit estimărilor Greenpeace.

Pe 11 iulie, ministrul Mediului, Cristiana Pașca-Palmer, a trasat cadrul legislativ pentru protejarea ultimelor păduri virgine și cvasivirgine din țară.

„Pentru ca acest întreg patrimoniu natural inestimabil să fie salvat, cerem Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să impună un moratoriu pe orice fel de intervenții în pădurile virgine și cvasivirgine și să inițieze de urgență un proiect național de inventariere a tuturor celor rămase pentru includerea lor în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine recent constituit. Pădurile nominalizate pentru includerea în lista patrimoniului mondial UNESCO trebuie să fie introduse de urgență și cu prioritate Catalog”, precizează Sălăgeanu.

Greenpeace împreună cu voluntarii săi fac astfel primul pas în popularea Catalogului prin inventarierea pădurii Cumpăna și depunerea documentației pentru înscrierea și protejarea ei.

AGERPRES/(AS-editor:Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)

Leave a reply