Home / Arad / Populația de urs brun raportată în România ajunsese la 10.440 de exemplare, în 2015 (WWF-România)

Populația de urs brun raportată în România ajunsese la 10.440 de exemplare, în 2015 (WWF-România)

Populația de urs brun raportată în România la nivelul anului 2015 se situa la 10.440 de exemplare, în timp ce populația de pisici sălbatice număra 8.339 de exemplare, arată datele publicate de organizația WWF-România, consultate de AGERPRES.

‘La nivel național, în anii 2014 — 2015, au fost raportați nu mai puțin de 10.022, respectiv 10.440 de urși, și 8.376, respectiv 8.339 de pisici sălbatice. Ursului brun îi este necesar un areal minim de câteva ori mai mare decât în cazul pisicii sălbatice, deci este anormal ca numărul urșilor să fie semnificativ mai mare decât al pisicilor sălbatice (…) deciziile de management al populațiilor de animale sălbatice sunt influențate mai degrabă de profitabilitatea activității de vânătoare, decât de protejarea speciilor, deși ursul, râsul și lupul sunt specii strict protejate la nivel național și european prin Directiva Habitate (Natura 2000). Pare că evaluările actuale sunt realizate cu scopul de a stabili cote colective de vânătoare și de a le justifica față de autoritățile europene. Unde evaluările sunt totuși ajustate, se întâmplă datorită unor eforturi de negociere făcute de organizațiile de conservare, și nu în urma unor evaluări corecte în teren sau, ideal, în urma corectării metodologiei de numărare însăși, care este învechită și generatoare de erori’, notează sursa citată.

Potrivit WWF-România, metodologia actuală de evaluare este tratată ca procedură administrativă, fără bază științifică.

‘În România, metodologia se bazează în principal pe contorizarea urmelor animalelor de pe raza unui fond cinegetic, și nu la nivel regional. Acest sistem a fost aplicat începând cu mijlocul secolului trecut, însă în timp a suferit alterări; în prezent, fondurile de vânătoare utilizează practici diferite de cele originale, ce ignoră caracteristicile biologice și ecologice ale speciei. Procesul pare a fi o simplă procedură administrativă de a completa hârtii, fără vreo bază științifică. De menționat că vânătoarea la urs brun costă între 4.000 — 15.000 euro/exemplar. UE acceptă vânătoarea ca metodă de eliminare a urșilor-problemă, prin derogări speciale, și de control a populației și acest lucru este în regulă atât timp, cât se bazează pe date corecte. Directiva Habitate oferă factorilor de decizie un ‘kit’ cu instrumente care ajută la îmbunătățirea condițiilor ecologice și a funcționării ecosistemelor. În baza acestei Directive, o serie de proiecte și inițiative derulate de organizațiile de conservare au propus idei pentru îmbunătățirea sistemului și câțiva pași au fost făcuți în direcția bună’, subliniază organizația de mediu.

În viziunea reprezentanților WWF-România, ‘populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale’, citând datele analizate recent de către cercetători din domeniul academic și al conservării naturii.

‘În anumite județe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației (pe hârtie) a fost și de 50% — de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semnalată de organizațiile de conservare în ultimii ani și indică existența unui management orientat mai degrabă către legitimarea vânătorii decât către conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate’, conform sursei citate.

În anul 2014, WWF-România și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) au demonstrat că rata de creștere a ursului brun în Maramureș a fost estimată la peste 10%, pentru 2009-2010.

Studiile de specialitate estimează un areal de minimum 50 — 270 km pătrați (5.000 — 27.000 hectare) necesar unui urs brun în Carpați. În județul Hunedoara există fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafață de 11.368 hectare, iar în Gorj șase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, în ultimii trei ani, între 21 și 30 de indivizi pe o suprafață nu mai mare de 150 km pătrați,

‘În urma acestor constatări, WWF a purtat discuții cu fondurile și autoritățile publice locale din Caraș-Severin care au rezultat în ajustarea cifrelor atât pentru urs, cât și pentru pisicile sălbatice, lupi și râși. În 2016, populația de urs a fost redusă cu 22%, cea de lup cu 7%, cea de râs și pisică sălbatică cu 22%. Mai exact, fondul Băuțar-Bucova a redus numărul urșilor de la 19 la 11, Armeniș de la 9 la 4, Berzasca de la 5 la 1, Craiova de la 5 la 1, Rudăria de la 5 la 3, în timp ce Belentin a rămas fără urs evaluat în 2016 (s-a redus numărul de la 2 la 0). Totuși, datele încă depășesc nivelul optim, cu excepția râsului și a pisicilor sălbatice’, conform WWF-România.

Înființată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizații internaționale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)

About cristian.frant

Check Also

Cursurile „faţă în faţă” s-ar putea relua în semestrul II? Precizări din partea Ministerului Educaţiei

Ministerul Educaţiei a precizat, după apariţia în spaţiul public a unor informaţii conform cărora cursurile …

Lasă un răspuns