Sorin Frunzaverde (11)Tribunalul Caraş-Severin i-a găsit vinovaţi pe Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni „pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr.78/2000”. Frunzăverde a primit în primă instanță o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, iar Ionesie Ghiorghioni a primit 2 ani de închisoare cu executare, la care s-au adăugat în 16 luni.

Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a fost pus oficial sub acuzare de DNA, pentru că l-a pus pe un subaltern (Ionesie Gheorghioni, vicepreşeditnte al CJ şi Darian Ciobanu, secretarul general al judeţului) să făcă presiuni asupra primarilor din judeţ, în scopul de a obţine cât mai multe voturi în favoarea lui Klaus Iohannis, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014.

Dacă urmărirea penală a început pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la şantaj şi folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în vederea obţinerii unui folos necuvenit, la trimiterea în judecată procurorii DNA au renunţat la infracţiunea de instigare la şantaj.

Totuşi, procurorii DNA l-au trimis pe Frunzăverde în judecată pentru că, în schimbul voturilor, Frunzăverde le-a promis primarilor că vor avea prioritate la repartizarea unor sume de bani din bugetul Consiliului Judeţean Caraş-Severin dacă vor face demersuri în vederea obţinerii unor rezultate favorabile lui Iohannis la turul secund al alegerilor prezidenţiale, iar altfel nu vor primi alocări bugetare de la Consiliul Judeţean în anii 2015-2016.

Audierea martorului cheie

În sala de judecată nici Frunzăverde nici Ghiorghioni nu trădau vreo temere, dar asta doar până la audierea martorului cheie, Darian Ciobanu, secretarul general al Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Mărturia lui Ciobanu a aruncat în aer toată liniştea sălii. Iniţial, Tribunalul Caraş-Severin anunţase că va pronunţa sentinţa în acest dosar pe 22 decembrie 2015. Dar, la acea dată, în loc de sentinţă, judecătorul anunţa că este necesară reaudierea martorului Darian Ciobanu şi a inculpatului Sorin Frunzăvere, audiere programată pentru 12 ianuarie şi, apoi, amânată, de astă dată din cauza procurorului DNA care nu a putut fi prezent, pe 14 ianuarie. Judecătorul a ţinut să pună câteva întrebări edificatoare lui Ciobanu, pentru a se asigura că a înţeles cum se cuvine mecanismul decizional din Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Dacă, la prima audiere, mărturia lui Ciobanu a fost evazivă, acum acesta a reuşit să influenţeze decisiv percepţia judecătorului, prin cele prezentate.

Judecătorul i-a explicat că are o serie de întrebări pentru el, „întrebări legate nu de declaraţia propriu-zisă ci de nişte aspecte pe care doresc să le lămuresc”.

Apoi judecătorul l-a întrebat pe Ciobanu despre referirile făcute la bani şi buget, cerându-i lui Ciobanu să lămurească referirile: „S-a pus problema că PSD au plătit preţuri grase şi era clar că bugetarea noastră va depinde de alocările viitoare… că Consiliul Judeţean va împărţi bani primăriilor respective în funcţie de rezultatul votului” a spus Ciobanu. „Pe care partidul le va obţine” a fost întrebarea judecătorului, Ciobanu detaliind: „Preşedintele Iohannis… rezultatele obţinute de la acele localităţi”.

Judecătorul l-a mai întrebat dacă inculpatul dorea să îmbunătăţească scorul doar la UAT administrate de primarii migratori iar Ciobanu a răspuns că „la cele unde s-a scos scor mic la primul tur, dar evitând primăriile liberale” lămurindu-l pe judecător că mai existau primării conduse de primari independenţi, migratori sau de primari „pesedişti sadea”.

A urmat o discuţie despre cum se bugetau banii, şi dacă Administraţia Finanţelor Publice făceau alocările pe algoritmi sau iniţial se făcea o analiză la nivelul Consiliului Judeţean care era înaintată Finanţelor. „Da, aşa se făceau. Directorul general economic şi cei 3 demnitari stabileau ce sume merg. „Deci se prioritiza de către Consiliul Judeţean?” a întrebat judecătorul, Ciobanu răspunzând că „Da, categoric!”.

A intervenit apoi avocatul Fanu Moca cu insistarea să se consemneze că sumele despre care se făcea vorbire erau foarte mici, apoi a vrut să întrebe dacă Ciobanu a considerat că a făcut ceva nelegal în discuţiia de la dosar, dar judecătorul a refuzat întrebarea, deoarece calitatea lui Ciobanu era doar de martor, nu era asistat de un avocat şi răspunsul l-ar fi putut incrimina.

A urmat apoi o intervenţie directă a lui Sorin Frunzăverde care a dorit să arate că proiectul de hotărâre era aprobat şi investit doar de către plenul Consiliului Judeţean şi că era, oricum, avizat de comisii. „Consiliile locale puteau contesta acele hotărâri de alocare a bugetului” a întrebat Frunzăverde. „Da, chiar şi prefectul” a fost răspunsul lui Ciobanu. „Dar au fost asemenea contestaţii?” a mai întrebat Frunzăverde iar Ciobanu i-a răspuns că nu îşi aminteşte.

A intervenit procurorul DNA care l-a rugat pe martor să nominalizeze echipa de analiză menţionată mai sus, Ciobanu nominalizând-o pe directoarea general economică Gina Pavel, pe preşedintele Sorin Frunzăverde şi pe vicepreşedinţii Ionesie Ghiorghioni şi Ilie Iova. Frunzăverde a dorit să intervină, dar judecătorul l-a întrebat pe Ciobanu dacă veneau şi alte propuneri în plen, secretarul răspunzând afirmativ, dar procurorul a ţinut să sublinieze că „ce decideau cei 4 se vota”, Ciobanu răspunzând că „nu erau polemici, se supunea votului cele hotărâte de cei patru, cu eventuale amendamente.

Judecătorul a dorit să ştie dacă s-a respins vreo dată propunerea celor patru decidenţi. „Ultimele două mandate au fost majorităţi confortabile, deci nu!”. Procurorul DNA a întrebat dacă era vorba despre majorităţi politice iar secretarul general i-a răspuns că era vorba despre majorităţi de vot.

Din nou a intervenit Sorin Frunzăverde care a întrebat dacă „proiectele de hotărâre de consiliu judeţean trebuie să aibă un iniţiator şi dacă acest iniţiator este obligat să aibă o consultare. „Aceste bugete sunt făcute în funcţie de ce dau Finanţele, veniturile proprii plus arieratele. Întrebarea mea: preşedintele ca ordonator de credit şi iniţiator avea obligaţia să facă această împărţire?” iar răspunsul lui Ciobanu a fost „Da, categoric!”.

Şi, pentru că am ajuns la asemenea discuţii, trebuie să subliniem că bugetele instituţiilor publice trebuiesc, prin lege, dispuse dezbaterilor publice, fapt pe care Consiliul Judeţean Caraş-Severin nu l-a făcut, aşa cum România Curată a şi arătat AICI.

Astfel că Frunzăverde ar fi putut evita luarea unei asemenea sentinţe dacă ar fi respectat prevederile Legii 52/2003 şi ar fi suspus proiectul de buget al Consiliului Judeţean Caraş-Severin în dezbatere publică, înlăturând astfel suspiciunea de folos necuvenit insinuată de procurorii DNA în favoarea sa.

Frunzăverde a refuzat să facă muncă în folosul comunității

Au urmat mai multe discuţii pe tema alocării fondurilor pentru arierate, despre care Ciobanu a spus că se făceau pe aceiaşi formulă şi despre care s-a pronunţat că erau foarte importante, în special pentru primăriile mici.
Lămurit şi edificat asupra subiectului, judecătorul l-a întrebat pe Frunzăverde dacă poate face muncă fizică, acesta răspunzând că boala nu îi permite. Dar Ionesie Ghiorghioni a spus că el este dispus să facă muncă în folosul comunităţii.

În aceiaşi zi judecătorul a şi deliberat. Tribunalul “condamnă pe inculpatul FRUNZĂVERDE SORIN, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr.78/2000, la: – 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 67 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, k Cod penal, pe o perioada de 5 (cinci) ani, în condiţiile art. 68 lit. b Cod penal. În baza art.65 alin.1 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit. a, b, k Cod penal, în condiţiile art. 65 alin. 3 Cod penal. În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 4 ani …”

Şi Ionesie Ghiorghioni a fost condamnat de Tribunalul Caraş-Severin, acesta a primit o pedeapsă cu executare: “inculpatul va executa pedeapsa de: – 2 (doi) ani închisoare, la care se adaugă 16 (şaisprezece) luni închisoare, precum şi amenda de 27.000 (douăzecişişaptedemii) lei”.

Atât pentru Sorin Frunzăverde cât şi pentru Ionesie Ghiorghioni judecătorul a aplicat, ca pedeapsă complementară, interzicerea a trei drepturi, ambilor pentru o perioadă de 5 ani „de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere”. Astfel, acestora li se interzice, conform art 66, alin 1, literele:

a) „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice”
b) „dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de Stat”
k) „dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”.

 

Preluare: http://www.romaniacurata.ro/baronul-sorin-frunzaverde-condamnat-la-doi-ani-de-inchisoare-cu-suspendare-in-dosarul-voturi-contra-alocari-de-fonduri-martorul-cheie-care-l-a-infundat-la-ultima-audiere/

Leave a reply