Sărbătorile Naşterii Domnului la români își fac debutul odată cu începerea Postului Crăciunului (15 noiembrie) și țin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie).
Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, culminând cu marile sărbători creștine prăznuite în acest timp. Reperele mai importante sunt: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan. În funcție de acestea, grupele de tradiții și obiceiuri diferă.
În Banat, tradițiile creștinești se împletesc, în preajma Crăciunului, cu tradițiile laice, rezultând un amalgam care dă farmec Sărbătorilor.
„Un frumos obicei, păstrat și practicat încă în Oravița este umblatul preotului cu icoana înaintea Crăciunului. Umblatul preotului cu icoana pentru a vesti Nașterea Domnului este o rânduiala foarte veche. Aceasta tradiție, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba în afara zidurilor bisericii. Este o slujba săvârșita pe ulițe și pe străduțe, prin curți și prin case, pe la ferestre și pe la uși, prin care părintele împreună cu câțiva copii îmbrăcați în stihari anunță în tot locul și pe tot omul o mare veste: Nașterea Domnului. Corul de copii al Centrului de Tineret „Sf. M. Mc. Ecaterina” din Oravița, obișnuiește de Crăciun să ofere credincioșilor care vin la biserica lor un concert de colinde și poezii specifice acestei perioade.
Colindele, reprezintă o altă datină veche. Obiceiul se practică în Ajunul Crăciunului, seara, până în dimineața zilei de Crăciun. Dar există și locuri unde se colindă în două sau în toate cele trei zile ale sărbătorii. Tot în Ajunul Crăciunului alt obicei întâlnit atât în Banat cât și pe tot cuprinsul țării este împodobirea Bradului, cu jucării, lumini, globuri, beteală. Obiceiul este, spre deosebire de cele menţionate mai sus, de dată recentă (se întâlnea în România, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, numai în casele nemților care locuiau prin orașele mari) și nu face parte din tradițiile vechi românești, ci a fost preluat din Occident. Românii aveau obiceiul de a împodobi un pom, o ramură verde, doar la nuntă și la înmormântarea unui tânăr nenuntit. Cu toate acestea, specialiștii vorbesc despre existența, la sate, a unui pom de fasole sau din paie. Alții preferau pomul „de vâsc”, ținut astăzi în casă de Anul Nou, cu credința că aduce noroc.” a declarat pentru Știri din Banat preot paroh Gelu – Petru Moldovan.
Crăciunul este, mai ales în ultima vreme, un prilej de a oferi daruri. Deși s-a încercat înlocuirea lui Moș Gerilă cu tradiționalul Moș Crăciun, acesta din urmă revine, în fiecare an, cu sacul plin, împărțind daruri copiilor, în seara de Ajun. Atunci când nu poate veni personal, își lasă darurile sub bradul de Crăciun, unde copiii și cei mari le găsesc în dimineața sărbătorii.
Sărbătoarea Nașterii Domnului face parte din cele 12 sărbători domnești ale bisericilor de rit bizantin și totodată este ultima sărbătoare din calendarul ortodox.
Melinda Preda