taieri lemneOrganizația de protecția mediului Agent Green a lansat o petiție online pentru salvarea pădurii Coșava Mică din Munții Semenic (AICI), prin includerea acesteia în UNESCO. România Curată a scris pe larg despre acest caz (AICI).

Gabriel Păun, coordonatorul ONG-ului Agent Green, invită cât mai mulți români să semneze petiția pentru ca, prin presiune publică, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, să ia decizia de a proteja pădurea de la Coșava de apetitul pentru defrișări al RNP Romsilva. Coșava Mică măsoară 739 de hectare şi este vecină cu Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, în partea de sud-est. Motivul invocat de Agent Green pentru lansarea petiției este că autoritățile sunt lipsite de elan în această direcție: ”Romsilva, care administrează această pădure de stat, refuză să o includă în Parcul Naţional Semenic şi să o facă patrimoniu mondial UNESCO. Factor decizional este Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor unde AGENT GREEN a depus documentaţia tehnică pentru protejarea pădurii Coşava Mică. Până în prezent ministerul se comportă ca o marionetă a Romsilva şi ignoră demersurile pentru protejarea Coşavei Mici”.

Gabriel Păun a declarat pentru România Curată referitor la cazul Coșava Mică că aceasta se află într-o zonă forestieră care se învecinează cu zona de interes economic a milionarului gorjean Nicolae Sarcină, personaj apropiat al PSD (AICI), abonat la numeroase contracte pe bani publici și cercetat pentru evaziune fiscală: ”Doar oamenii de știință au ajuns acolo și i-am văzut închinându-se ca la templul din Mecca. Pădurea a fost clasată drept virgină încă din 2004, când echipa internațională de cercetători condusă de Peter Veen și Iovu Biriș a publicat studiul realizat în cadrul proiectului PINMATRA intitulat “Inventory and strategy for sustainable management and protection of virgin forests in Romania”, co-finanțat de Dutch Royal Society for Nature Conservation KNNV. Îmi amintesc și acum de entuziasmul cu care profesorul Biriș ne povestea la cursuri despre incursiunile în pădurile virgine de prin toată țara și care se găseau atunci pe suprafețe de peste 200.000 de hectare. Cele mai multe dintre aceste păduri virgine sunt proprietăți ale statului, care a refuzat să folosească acest studiu extraordinar și a permis exploatatorilor să facă ravagii în ele. Cele mai multe păduri virgine erau în muntii Vâlcan, la sud de Retezat, unde compania gorjeană ”Succes” condusă de Nicolae Sarcină, a decimat sistematic în ultimii 5 ani cea mai mare extindere de făgete virgine pentru a le transforma într-un banal lemn de foc și cherestea la fabricile din Gureni și Apa Neagă. Coșava Mică poate avea o soartă similară cu pădurile virgine din munții Vâlcan, pentru că în prezent nu are niciun statut de protecție. Ea ar fi putut fi prinsă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și ar fi putut fi înscrisă pentru a deveni Patrimoniu Mondial Natural UNESCO alături de alte făgete naturale. Au existat negocieri cu Romsilva care administrează Coșava Mică și inițial pădurea fusese propusă în cursa UNESCO, însă Regia s-a răzgândit, iar ministerul Mediului vegetează”.

Gabriel Păun susține în apelul său public pentru declararea Coșavei Mici ca arie protejată, că în acest fel cele 700 de hectare de pădure vor fi puse la fereală de interesele forestierilor: ”Pericolul începerii exploatărilor este iminent și de aceea am decis să inițiem o campanie pentru protejarea Coșavei Mici. Începem astăzi prin lansarea petiției care este adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor care este factor decizional în astfel de situații.

***

Semnează aici petiția pentru salvarea pădurii Coșava Mică, prin includerea ei în Patrimoniul UNESCO

Citește și: Liber la drujbă în Coşava Mică. 700 de hectare de pădure virgină, scoase din pix de pe lista UNESCO

Leave a reply