Instituţiile publice cheltuie o avere pe consultanţă juridică, deşi toate au personal…
Instituțiile publice au continuat și în perioada 2013-2014 să încheie contracte de consultanță și reprezentare juridică cu diverse case de avocatură, plătite din bani publici, deși au în componența lor departamente de juriști plătiți în același scop.
La 5 mai 2015, România Curată a trimis următoarea cerere unui număr de 105 instituţii publice, cu scopul de a le urmări cheltuielile bugetare şi de a afla mai multe despre persoanele şi firmele cu care acestea încheie contracte pe bani publici:
„Vă rugăm să ne comunicaţi situaţia cheltuielilor pentru servicii de avocatură şi consultanţă juridică, anume:
- Ce sume s-au cheltuit din bugetul instituţiei pentru servicii de avocatură şi, separat dacă este cazul, pentru consultanţă juridică în anii 2013 şi 2014
- Numele persoanelor sau firmelor care au oferit aceste servicii în 2013 şi 2014
- Durata contractelor încheiate cu firmele sau persoanele respective, inclusiv data de începere a acestora.”
Solicitarea a mers către consiliile judeţene (41), ministere (17) inclusiv către Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism (devenit minister anul acesta), Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Secretariatul General al Guvernului, către Guvernul României, primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv Municipiul Bucureşti (41), dar fără primăriile de sector, către Monitorul Oficial şi către Banca Naţională a României.
Situaţia generală
Per total, rata de răspuns a fost de 65%, deşi nu toate răspunsurile au fost pozitive. În 5 dintre cazuri răspunsul a constat în refuzul de a ni se comunica informaţiile cerute, iar în peste un sfert dintre cazuri răspunsul a fost considerat incomplet (fie nu s-a răspuns la unele întrebări, fie ni s-a comunicat situaţia contractelor încheiate şi nu a cheltuielilor efectuate, sau formularea răspunsului nu lăsa să se înţeleagă ce sume s-au dat cui şi în ce an). Explicaţii detaliate urmează în analiza fiecărei categorii de instituţii.
Ministerele
Cele mai multe ministere au oferit răspunsuri complete, remarcându-se Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care au răspuns şi în termenul legal de 10 zile.
Cel mai rapid răspuns a venit de la Ministerul Educaţiei Naţionale (6 zile), care însă a precizat că în perioada menţionată nu s-au încheiat contracte pentru servicii de avocatură sau consultanţă juridică. Acest răspuns a fost considerat incomplet pentru că nu exclude posibilitatea să fi existat cheltuieli pe contracte încheiate înainte de 2013. Precum se va vedea, mai multe instituţii au răspuns precizând situaţia contractelor încheiate, nu a cheltuielilor făcute.
Un singur minister a făcut solicitare de amânare a răspunsului, anume Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care nu a mai revenit cu răspuns nici după 35 de zile. Având în vedere că ziua de 5 iunie (când termenul legal de 30 de zile a expirat) s-a nimerit într-o vineri, am decis să considerăm şi răspunsurile primite luni sau marţi ca fiind în termen, astfel că numai răspunsurile primite după a 35-a zi de la trimiterea cererii s-au înregistrat ca „Lipsă răspuns”. Chiar şi aşa, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nu s-a încadrat în termen şi, în plus, a trimis un răspuns considerat incomplet, conţinând aceeaşi eroare ca Ministerul Educaţiei Naţionale. De ce un minister poate răspunde în 6 zile iar altui minister îi ia o lună în plus pentru a oferi acelaşi răspuns este, pentru noi, un mister.
Alte răspunsuri incomplete au venit de la Ministerul Afacerilor Externe, care şi el ne-a transmis că nu a încheiat contracte pentru servicii de avocatură şi consultanţă juridică, fără a lămuri dacă s-au făcut cheltuieli sau nu pe contracte mai vechi.
Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului nu a precizat durata contractelor încheiate, dar cel mai interesant răspuns a venit de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Aceasta a fost singură instituţie care ne-a oferit informaţii numai pe un singur an din cei doi solicitaţi (2014), explicând şi că au semnat un contract în 2009 pe o perioadă nedeterminată cu o firmă de avocatură cu care în prezent se judecă la Tribunalul Bucureşti pentru recuperarea unor sume de bani.
Ministerul nu a precizat cine îi reprezintă în instanţă în acest caz şi pe ce sumă.
Nu au răspuns deloc Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism şi Ministerul Sănătăţii.
Consiliile Judeţene
În ceea ce priveşte consiliile judeţene, merită lăudat răspunsul primit de la CJ Galaţi, care a precizat sumele alocate pe fiecare an, precum şi contractele încheiate cu firme de avocatură, durata acestora şi sumele aferente fiecăruia, într-o rubrică separată. În plus, a oferit şi informaţii privind procedura de atribuire a contractelor, menţionând şi că răspunsul nu a fost expediat poştal strict la recomandarea noastră. Deşi răspunsul a venit după termenul legal de 10 zile, fără cerere de amânare, se poate da ca exemplu de bună practică, motiv pentru care îl postăm şi AICI.
Singura cerere de amânare a venit din partea CJ Braşov, care însă nu a revenit cu răspuns nici după 35 de zile.
La capitolul viteză se remarcă CJ Tulcea, care a trimis un răspuns complet după 7 zile. CJ Suceava, deşi a fost mai rapid cu o zi, a furnizat un răspuns considerat incomplet.
În total, numai 8 consilii judeţene au respectat termenul legal de 10 zile pentru a furniza un răspuns cererii noastre. Printre acestea se numără şi CJ Argeş, care a refuzat să ne transmită cele solicitate, invocând confidenţialitatea comunicării dintre client şi avocat. Precum se vede şi din textul cererii precizat anterior, solicitarea noastră s-a referit numai la cheltuielile realizate din bani publici şi nicidecum la cauzele susţinute în instanţă ori alte informaţii care ţin de prestarea în sine a serviciilor.
Primăriile
Dintre instituţiile urmărite, cel mai prost la capitolul transparenţă în ceea ce priveşte cheltuielile pentru servicii de avocatură şi consultanţă juridică stau primăriile. Numai 8 din 41 au oferit un răspuns complet, iar rata de nonrăspuns este aproape de jumătate.
Trei instituţii au refuzat să ofere datele cerute: Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Târgu Mureş şi Primăria Buzău, motivând că, în viziunea lor, conţinutul contractelor de avocatură sau consultanţă juridică este confidenţial şi nu cade sub incidenţa L544/2001. De departe cel mai interesant caz este cel al Primăriei Buzău, care a precizat următoarele:
Rămâne un mister de ce primăria a ţinut să facă precizări legate de modalitatea de atribuire a contractului, din moment ce întrebarea se referea numai la sume, date şi destinatari. (Citește aici detalii foarte interesante despre cazul de la Buzău)
În ceea ce priveşte responsivitatea, Primaria Zalău se remarca prin cel mai rapid raspuns (7 zile), deşi a fost unul incomplet. Dintre cele 4 autorităţi care au răspuns în termen de 10 zile, numai Primăria Oradea a oferit un răspuns complet, celelalte două fiind refuzurile din Bucureşti şi Târgu Mureş.
Singurele instituţii care au solicitat amânare au fost Primăria Galaţi şi Primăria Satu Mare, ambele revenind în termen legal (20 respectiv 29 de zile) cu răspunsuri complete.
Trebuie spus că, deşi nu au intrat pe monitorizarea României Curate, în Caraş-Severin primăriile din Anina şi Caransebeş au asemenea contracte chiar cu Tudor Chiuariu, finul lui Ioan Marcel Vela şi iubitul Valeriei Schelean, şefi sau colegi pe linie politică ai celor doi primari. (http://www.anina.ro/hcl/HCL_56_10.03.2014.pdf) (http://www.evz.ro/fostul-ministru-al-justitiei-tudor-chiuariu-platit-cu-ora-de-primarii-liberali-din-caras.html)(n.n.).
Alte instituţii
Dintre celelalte instituţii cărora ne-am adresat, numai Monitorul Oficial a respectat termenul legal de 10 zile, oferind şi un răspuns complet.
Guvernul României a răspuns într-a 35-a zi (ultima luată în considerare) precizând că nu s-au încheiat contracte în perioada cerută, fără a ne lămuri dacă au fost sau nu plăţi pentru contracte mai vechi de 2013, motiv pentru care s-a considerat că răspunsul este incomplet. Acelaşi răspuns l-a oferit şi Banca Naţională a României, care iniţial a refuzat să ofere aceste informaţii, invocând, din nou, confidenţialitatea conţinutului din contractele pentru servicii de avocatură sau consultanţă juridică.
Lista instituţiilor care nu au răspuns în termen legal solicitării noastre:
Ministerul Sanatatii; Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice; Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism; CJ Teleorman; CJ Braila; CJ Maramures; CJ Ilfov; CJ Mehedinti; CJ Dolj; CJ Iasi; CJ Satu Mare; CJ Valcea; CJ Sibiu; CJ Dambovita; CJ Constanta; Primaria ; istrita; Primaria Brasov; Primaria Cluj-Napoca; Primaria Calarasi; Primaria Constanta; Primaria Focsani; ; rimaria Drobeta-Turnu Severin; Primaria Iasi; Primaria Miercurea Ciuc; Primaria Ploiesti; Primaria Piatra ; eamt; Primaria Ramnicu Valcea; Primaria Resita; Primaria Slobozia; Primaria Slatina; Primaria Suceava; Primaria Targu Jiu; Primaria Targoviste; Primaria Timisoara; Primaria Vaslui; Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; CJ Brasov
Lista instituţiilor care au refuzat să ne ofere datele cerute:
CJ Argeş – A precizat sumele oferite în fiecare an dar nu şi beneficiarii, pe motiv de confidenţialitate: AICI.
Primăria Târgu Mureş – A invocat tot confidenţialitatea informaţiilor, precizând şi că publicarea activităţilor juridice (pe care, de altfel, nu le-am cerut în mod expres) ar fi o formă de concurenţă neloială şi ar atinge dreptul de proprietate intelectuală (AICI).
Primăria Municipiului Bucureşti – A invocat confidenţialitatea actelor şi lucrărilor cu caracter profesional ale avocatului (AICI).
Banca Naţională a României – A precizat că în 2013 şi 2014 nu s-au contractat servicii de avocatură sau consultanţă juridică, invocând apoi confidenţialitatea datelor, excepţiile prevăzute de legea 544/2001 şi statutul special al BNR, urmate de reafirmarea disponibilităţii BNR de a garanta dreptul accesului liber la informaţii (AICI).
Primăria Buzău – Cazul acesta, menţionat şi anterior, a devenit obiectul unei cercetări mai în detaliu, prezentată într-un alt articol România Curată.
In anul 2012, la capătul a doi ani de procese generate de refuzul SC de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – ELECTRICA SA de a comunica datele solicitate de ARC pe baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public, România Curată a câștigat procesul prin care instituţia a fost obligată să ne transmită răspunsul, pe care l-am prezentat în exclusivitate AICI.
