Grijă la CĂPUȘE

Grijă la CĂPUȘE

febra-butunoasa-capusaAproape 500 de persoane au fost muşcate de căpuşe anul trecut, majoritatea fiind femei din mediul urban, a declarat astăzi, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol.

‘Boala Lyme se dezvoltă în trei stadii diferite, care pot duce la consecinţe invalidante pentru persoana respectivă, de la eritemul cronic migrator la infecţia diseminată care poate să apară până la un an de la infectare cu semne şi simptome atât musco-scheletale dar şi neurologice şi cardiace sau o infecţie persistentă cronică care implică tratament, chiar şi invaliditate. În România am avut un număr suficient de mare de cazuri – 429 în 2011, 889 – în 2012, 479 – în 2013, marea majoritate în stadiul unu de îmbolnăvire, mare majoritate în mediul urban, mai ales la femei, la persoane de peste 55 de ani, deşi într-un an am avut o grupă de vârstă de 5-9 ani’, a explicat dr. Adriana Pistol. Aceasta a arătat că bolile transmise de ţânţari, căpuşe, păduchi sau purici în România nu sunt la fel de frecvente ca în alte state, însă întotdeauna există un pericol, iar populaţia trebuie să se protejeze.

Directorul CNSCBT a prezentat situaţia câtorva boli depistate pe teritoriul României în ultimii ani şi a explicat ce sunt bolile transmise prin vectori:
‘Bolile transmise prin vectori sunt acele afecţiuni care sunt cauzate de diverşi agenţi patogeni, virusuri, bacterii, paraziţi, pe care vectorii le transmit de la o gazdă de alta. Vectorii pot să fie ţânţari, căpuşe, muşte de nisip, păduchi, purici, acarieni dar şi rozătoare, melci. Aceşti vectori se infestează cu un agent patogen în urma hrănirii cu sânge de la un vertebrat infectat, omul sau animale şi păsări. Factorii favorizanţi sunt globalizarea comerţului şi a turismului, schimbarea climatului dar şi schimbările mediului cauzate de despăduriri, de noi practici agricole şi modele de utilizare a terenurilor’, a explicat dr. Adriana Pistol.

Despre malarie, medicul epidemiolog a spus că este o boală transmisă de ţânţarul Anofel, precizând că în România există populaţii de ţânţar Anofel în anumite zone ale ţării, în special în Delta Dunării. Potrivit acesteia, boala este extrem de severă şi poate duce la deces. Malaria reprezintă o mare problemă de sănătate publică în continuare, a adăugat ea, pentru că au apărut rezistenţe la chimioprofilaxia antimalarie, există rezistenţă a ţânţarilor la repelentele utilizate şi nu există un vaccin.

În privinţa febrei West Nile, ea a explicat că este transmisă de ţânţarul numit culex, care se găseşte şi în Bucureşti. Ţânţarii se infestează în urma hrănirii cu sânge de la o pasăre infectată. În 1996, România s-a confruntat cu o epidemie de meningo-encefalită West Nile, când au fost 393 de cazuri cu 17 decese, majoritatea cazurilor în Bucureşti. În anul 2010 a avut loc o a doua epidemie, cu cinci decese, a menţionat medicul epidemiolog.

O altă boală menţionată de dr. Pistol este febra Denga, în România fiind înregistrate 12 cazuri în perioada 2011-2013, toţi pacienţii fiind infectaţi în afara ţării. Medicul epidemiolog a subliniat că populaţia trebuie să se ferească de bolile transmise de ţânţari purtând îmbrăcăminte adecvată, trebuie să folosească substanţe repelente, plase la uşi şi ferestre, substanţe insecticide în locuinţe şi să se informeze înainte de a pleca într-o ţară străină.

Ea a mai vorbit şi despre encefalita provocată de căpuşe, o boală supravegheată regional în zona Transilvania, menţionând că în ultimii ani au fost înregistrate nouă cazuri, mai ales la ciobani şi lucrători forestieri. ‘Protejarea de căpuşe se face prin purtarea de haine deschise la culoare, pantaloni lungi, nu papuci şi sandale pentru cei care lucrează şi locuiesc în mediul rural şi utilizarea de repelente atât pentru pilea descoperită, cât şi pentru haine’, a recomandat dr. Adriana Pistol. AGERPRES

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )