Axa Veliko Gradiste – Reşiţa – Lugoj, e perfectă

,,Păstrarea tradiţiilor folclorice” este titlul sesiunii de comunicări desfăşurate în 11 şi 12 februarie 2014 la Lugoj. Că Banatu-i fruncea, o ştiu şi miticii cei mai cei, că Banatu’i mare şi noi ni’s ca fraţii o ştiu sau dacă nu, facem noi să afle, că între Lugoj, Reşiţa şi Veliko Gradiste, sudurile-s mai de calitate, o aflăm tot mai des în ultima perioadă. Asta a fost de fapt şi intenţia celor trei parţi implicate în proiectele comune privind cele trei oraşe: Reşiţa şi Lugoj, din partea română a Banatului cât şi Veliko Gradiste din partea Banatului sârbesc. Despre fel şi fel de proiecte comune în diverse ramuri aflăm de îndată ce ele sunt concretizate, la Lugoj însă, două zile, 11 şi 12 februarie au fost dedicate folclorului. Complexul Royal, a fost ales ca loc de întâlnire a reprezentanţiilor celor trei oraşe, pentru desfăşurarea sesiunii de comunicări ,,Păstrarea tradiţiilor folclorice”. O impresionantă desfăşurare de personal calificat au fost implicaţi în această acţiune, de la edilul şef al oraşului Lugoj, Francisc Boldea, un cărăşan de la Oţelu Roşu, consilierii locali ai Lugojului, personal calificat în ,,cultura tradiţională”, profesori, muzeografi, etnomuzicologi, coregrafi, dansatori, persoane auxiliare. În sesiunea de deschidere, a luat cuvântul, Primarul Municipiului Lugoj, Francisc Boldea, urmat de primarul Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, profesor Puiu Munteanu, coregraf la Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, Liviu Savescu ,,Assistant manager”, Bianca Bulgaru ,,Project Coordinator”. Asistenţa destul de numeroasă a ascultat cu destul interes discursurile scurte şi pe subiect despre ceea ce urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile de sesiune de comunicări despre păstrarea tradiţiilor folclorice. ,,Astăzi participăm la un eveniment special pentru mine, emoţionant, implementarea proiectului relaţiei tradiţiei culturale, realizate împreună cu partenerii noştri, din municipiul Lugoj şi municipiul Veliko Gradiste. Este un proiect serios, ambiţios, valoarea care a revenit municipiului nostru este de circa 132 000 Euro. Nu este o valoare deloc mică şi cred şi sper ca, v-om continua pe acelaşi drum ascendent, mai ales cu comunitatea din Lugoj, şi de ce nu, cu alte comuninaţi din România şi din Serbia. Cred eu că putem să ne bucurăm împreună pentru că, făcând referire la cultura este cel mai bun ambasador al nostru şi merită tot respectul administraţiei locale”, ne spunea edilul şef al Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu.
În programul sesiunii, domnul Puiu Munteanu, profesor coregraf la Casa de Cultura a Municipiului Lugoj, a făcut o prezentare amanunţită a dansului ,,Sorocul”, dans emblematic al Banatului de câmpie. A continuat domnul Răzvan Pinca, director la Muzeul de Istorie Etnografie şi Artă Plastică din Lugoj, cu prezentarea ,,Piese din port din blană din zona etnografică Lugoj – Făget”, aflate în colecţiile muzeului lugojan. ,, Meşteşuguri tradiţionale în Banat” a fost tema aleasă şi prezentată asistenţei de către doamna Alina Mafta, de la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş. O interesantă prezentare a avut doamna Angelica Herac, de la Revista Nedeia, despre ,,Necesitatea publicaţiilor de cultură tradiţională în vederea păstrării tradiţiilor folclorice”. A continuat Laiţă Stănescu, coregraf la ,,Bârzava” , care s-a devedit a fi şi-un excelent povestitor, nu numai dansator şi instructor de dansuri, descriind în amănunt ,, Nunta de pe valea Bistrei”, primind apluze la scenă deschisă de la dansatorii de la ,,Bârzava” şi nu numai. A continuat doamna Maria Aghescu despre Ansamblul de dansuri ,,Bârzava” , prezentând tema ,,Bârzava – începuturi, evoluţie şi tradiţie”.
De la Veliko Gradiste, doamna Mladenka Popovic, etnomuzicolog, a prezentat ,,Cultura, folclorul şi arta tradiţională în Municipiul Veliko Gradiste”.
Cei peste 120 de participanţi la sesiune, au făcut apoi o vizită la expoziţia etnografică la Muzeul de Istorie din Lugoj, unde doamna Daciana Vuia, muzeograf a captat toată atenţia pierzându-se in detalii cu participanţii în muzeu. E clar că Daciana Vuia e parte din Muzeul de Istorie Etnografică, şi susţin asta din postura vizitatorului captat de cele mai mici amănunte detaliate prin viu grai de doamna Vuia despre costumele populare, despre originile lor, despre diferitele piese aflate în muzeu ca făcând parte din vechile gospodării ale aşezămintelor Banatului şi nu numai aflate în muzeu, pe care doamna le cunoaşte în amănunt.
Prima seară s-a încheiat cu un program artistic de excepţie, susţinut de Ansamblul ,,Lugojana”, asistenţa fiind încântată de evoluţia unei tinere interprete de muzică populară din Banat, Andreea Dragoman. N-au trecut neobservaţi nici cei care, încă din 1990 formează un duo de excepţie, LOGIC DUO, abordând mai toate genurile muzicale, transformând fiecare piesă interpretată în spectacol, binedispunând întreaga asistenţă.
La înălţimea evenimentului s-au ridicat şi ,,furnicile” Complexului Royal, ospătarii şi ceilalţi angajaţi, care-au fost în permanenţă la dispoziţia participanţilor la această sesiune de comunicări.
Şi în ziua a doua am asistat la un adevărat recital de cultură folclorică. Deschizător a fost ca şi în prima zi, domnul Puiu Munteanu, profesor coregraf, care-a prezentat ,,Banatul ca entitate istorico-geografică şi culturală, folclorul şi folcloristica în Banat”. Doamna Daciana Vuia, muzeograf, Muzeul de Istorie Etnografie şi Artă Plastică din Municipiul Lugoj, a prezentat asistenţei ,,Promovarea şi valorificarea unor manuscrise culturale din arhiva muzeului lugojan”, colecţia profesorului doctor Aurel E. Petreanu. De la Caransebeş, doamna Carmen Neumann a prezentat ,,Portul popular femeiesc de pe Valea Timişului”. Tot de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, Neluţu Rada, a prezentat ,,Tradiţii de iarnă din Banatul montan”. Domnul Marius Ursu, profesor coregraf la Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, a prezentat tema ,,Brâuri din Munţii Banatului’. De la Revista Nedeia, doamna Adela Lungu-Schindler, a prezentat tema ,,Carnavalurile populare din Banatul de sud,sau despre reinventarea tradiţiei”. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, a fost prezent prin domnul Gheorghe Ţunea cu tema ,,Modalităţi de păstrare şi perpetuare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare din Banatul Montan”. Goran Jovanovic, coregraf din Serbia de la Veliko Gradiste, a prezentat ,,Regiuni Ethnochoreologice din Serbia” , iar Mladenka Popovici, etnomuzicolog şi Maria Vlajovic, coregraf, au prezentat ,,Istoria formării de grupuri folclorice în regiune”. Parteneri la manifestare au fost și doi reprezentanți ai Casei de Cultură a Studenților din Reșița, instituție în cadrul căreia funcționează și ansamblul de dansuri populare „Flori de Mai“.
Ziua a fost încheiată cu un program susţinut de dansatorii de la Veliko Gradiste, care-au prezentat dansuri populare tradiţionale din Banatul sârbesc.
11 şi 12 februarie 2014, două zile total reuşite din toate punctele de vedere, din care au de câştigat bănăţenii din toate cele trei oraşe infrăţite: Veliko Gradiste, Reşiţa şi Lugoj.
Felicitări organizatorilor pentru reuşita manifestării !