Austria Triathlon Podersdorf, Ironman Distance, este una dintre cursele mele preferate. Acolo am terminat în 2015 o cursă Ironman în 11h 34min. A fost record naţional până în septembrie 2016 când a fost bătut de o altă fată, tot la Podersdorf. E o cursă rapida datorită traseului de bicicletă complet plat. Dacă vrei record naţional sau un “personal best” în Ironman, trebuie să mergi la Podersdorf. Anul acesta m-am concentrat pe 2 curse: campionatul naţional de la Oradea şi Ironman-ul de la Podersdorf. În iunie mi-am atins unul din cele 2 ţeluri, am obţinut titlul de campioană naţională. Al doilea a fost să bat timpul de 11h 23 şi, dacă se poate, să şi cobor sub 11ore.

 

După cum am spus, traseul de bicicletă este plat. Însă se ştie că unde e plat, există foarte mari şanse de vânt – iar anul acesta a bătut vantul tare: din câte am înţeles, cam cu 25 km/oră. În dimineaţa concursului a fost frig, înnorat şi vântul crea valuri mari în lac. Teama mea cea mai mare în curse sunt valurile. M-am simţit descurajată, îngrijorată că nu îmi voi mai putea atinge ţelul, dar cu puţin timp înaintea startului cursei am reuşit să mă remontez şi să gândesc pozitiv. Eram hotărâtă să mă adaptez la orice situaţie cu brio şi să dau tot. Şi asta am şi facut. Valurile mi-au dat de furcă doar într-o direcţie pe o lungime totală de 1000 de m. În rest, m-au ajutat, m-au împins în faţă şi aşa am reuşit să fac cel mai bun înot într-o cursă de genul acesta (3,8 km): 1h 08m. Când am ieşit din apă, soarele ieşise şi înveselea toată atmosfera. M-am simţit foarte puternică. Am profitat cât am putut de vântul de spate ca să recuperez timpul pierdut cu cel de faţă. Am terminat proba de bicicletă de 180 de km în 5h 35m. La alergare m-am simţit fresh, nu mă dureau picioarele deloc de la bicicletă. Am simţit de la început că voi fi în formă. Am reuşit să menţin un ritm de 11,30-11,50 km/oră până la sfârşitul cursei – maratonul (42 km) a durat 3h 43. Şi aşa timpul total a devenit 10h 32m, cu mult mai bine peste aşteptările mele.

 

La 4 zile după concurs sunt încă în al nouălea cer şi foarte emoţionată. Am fost întrebată cum am reuşit această performanţă. Răspunsul e foarte simplu: muncă, muncă, muncă. Iar pe lângă muncă, mai trebuie şi ambiţie şi voinţă de fier. Am reuşit tot ce mi-am propus pentru că eu cred cu tărie că orice e posibil daca îţi doreşti cu adevărat şi eşti dispus să munceşti cu pasiune şi dedicaţie pentru acel ţel.

 

Dacă nici un indiciu nu v-a făcut să recunoaşteţi despre ce este vorba mai sus, iată ”secretul”: sunt câteva din gândurile pe care multipla campioană naţională Dana Török, cunoscută actriţă a Teatrului German din Timişoara, le-a transmis colegilor săi din Clubul Sportiv Tibiscus şi pe care vi le transmitem şi vouă, dragi cititori. Ele urmează unui rezultat excepţional obţinut de Dana la a XXX-a ediţie a Austria Triathlon Podersdorf (Podersdorf am See, Austria), unde s-a clasat a cincea în clasamentul general şi a III-a la categoria sa de vârstă.

 

Iar dacă acest rezultat extraordinar, bazat pe multă muncă şi mult antrenament, pare firesc, iată un alt rezultat care promite mult şi care se datorează unui copil aflat la începutul vieţii sale de sportiv: campioana naţională de mountainbike – XCO 2017 este Ana Fodor, 5 ani, fiica multiplilor campioni de ciclism şi alergare Elena şi Alex Fodor. Membră a C.S.Tibiscus din 2015, Ana a început cu schiul apoi a încercat bicicleta şi pasul în alergare, reuşind după o vară de antrenamente să dovedească tuturor picilor de vârsta ei că e cea mai tare, la evenimentul organizat de Federaţia Română de Ciclism la Cisnădie în urmă cu aproape două săptămâni.

 

Sunt aici două generaţii de campioni: o generaţie în floarea vârstei, o generaţie la început de drum. Prin multă muncă, cu ajutorul colegilor şi al antrenorilor, cu sprijinul sponsorilor, orice vis poate astfel deveni realitate şi se poate transforma în … “mon amour”…

Leave a reply