Primul concurs de orientare din România s-a desfășurat în data 26 octombrie 1947, în Munții Zarandului (județul Arad), organizat de profesorul Davidhazy Coloman (1913-1987), competiție la care au participat 15 echipe a câte trei sportivi, toți din orașul Arad, care a organizat și primul concurs din țară cu tema de noapte la data de 31 octombrie 1948.

Toată activitatea s-a desfășurat, în perioada 1947-1953, după regulamente întocmite de organizatorii fiecărui concurs, care activau cu prioritate în cadrul structurilor care se ocupau cu activitatea turistică.

Primul regulament al concursurilor de orientare turistică apare în anul 1953, cu valabilitate pe tot teritoriul țării, editat de ”Asociația turiștilor” din România, care contribuie la eliminarea handicapului, datorat faptului că fiecare organizator avea propriul regulament, care va fi adaptat după documentele similare ale altor țări cu tradiție.

Concursurile au loc între 1947 și 1949 cu sprijinul organizației ”Sportul Popular”, iar în perioada 1950-1957 cu ajutorul Direcției de Turism de pe lângă Consiliul Central al Sindicatelor.

În perioada 1957-1967, în cadrul Uniunii pentru Cultură Fizică și Sport, funcționează Comisia Tehnică de Turism, în unde intra și Orientarea Turistică, aceasta transformându-se în Comisia Centrală de Turism și Alpinism.

La 28 iulie 1967, Comisia Centrală de Turism și Alpinism se transforma în Federația Română de Turism și Alpinism (FRTA).

De activitatea de Orientare Turistică din cadrul FRTA se va ocupa Comisia Tehnică de Turism Sportiv (1970-1972), al cărei președinte este Marius Constantinescu. În anul 1978, Comisia Centrală Tehnică de Orientare se transformă în cadrul federației în Comisia Centrală de Orientare (CCO)

Cupa Zarandului, în 1949, a fost primul concurs la care au participat echipe din București, Brașov, Timiș și Bihor.

Primul concurs din București are loc în Pădurea Pustnicul în anul 1949. Anul 1950 este primul concurs de orientare organizat la Timișoara, dar sunt și competiții inițiate de clujeni, cu schițe de hărți și instrucțiuni de parcurs, sub forma de text, care se dădeau în plic la începutul sau pe parcursul concursului.

În Pădurea Repedea de la Iași se organizează în 1951, primul concurs din zonă, la care au participat un număr de 114 concurenți.

În decembrie 1953 are loc primul concurs de orientare — schi la Poiana Mărului, organizat de timișoreni.

Concursurile interregionale se dezvoltă după apariția primului regulament la nivel național și în alte zone, cum ar fi Baia Mare, Oradea, Târgu Mureș, Pitești, Craiova și Ploiești, care organizează concursuri de orientare turistică.

Începând cu anul 1953, se organizează tot mai multe competiții și de către asociații sportive din București, cum ar fi Metalul, Progresul, Spartac, Voința, Constructorul etc.

Anul 1957 consemnează primul concurs de ștafetă masculin și feminin, la Păltiniș, în județul Sibiu.

Prima participare a unor sportivi din România la competiții internaționale este cea din vara anului 1958, când profesorul Davidhazy Coloman conduce o echipa a României la un concurs organizat în Ungaria, în apropiere de lacul Balaton, căpitan al echipei fiind atunci Alexandru Neagu.

Primul Campionat Republican pe echipe și de noapte este programat în luna octombrie 1964, la Pârâul Rece.

Primii arbitri trasatori atestați, în număr de 41 de persoane, au absolvit cursul din decembrie 1966, organizat la Căminul Alpin din Bușteni.

În anul 1967 avem primul concurs de orientare — schi de noapte, la Gărâna, munții Semenic, organizat de timișoreni.

Primele titluri de Maestru al Sportului se acorda sportivelor Georgeta Liță și Mariana Abrudan, în anul 1967, iar în 1969sportivilor Eugen Iosif, Richard Schuller și Klaus Schuller.

În anul 1968 s-au tipărit primele două hărți de orientare moderne în culori: Oradea, Cupa Poligrafiei, 2 culori, și Bușteni, Cupa României (concurs internațional), ediția a III-a, 4 hărți în 4 culori.

Primul Campionat Național Individual la orientare în alergare are loc în anul 1968 la Poiana Brașov, la seniori, tineret și juniori. Primele titluri de campioni naționali la individual au fost obținute de Constantin Alexandrescu — juniori, Ileana Chivu și Scarlat Rosetti — tineret, Mariana Abrudan și Klaus Schuller — seniori și Dezideriu Heintz — old boys.

Primul Campionat Republican de ștafetă are loc în 21 septembrie 1969, la Olănești, cu 25 de echipe participante.

În stațiunea Slănic Moldova, în data de 25 iunie 1971 are loc prima ediție a Balcaniadei, concomitent cu ediția a VI-a a Cupei României.

Începând din anul 1972, Cupa Uniunii Asociațiilor Studenților din România (cu 6 ediții în perioada 1966-1971) se transformă în Campionatul Republican Universitar de orientare turistică, prima ediție desfășurându-se în perioada 28-30 aprilie 1972, la Predeal, județul Brașov, cu participarea echipelor reprezentative din 10 centre universitare (București, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Petroșani, Ploiești, Timișoara și Tg. Mureș).

Primul Campionat Republican la orientare-schi individual se desfășoară în 1979, în stațiunea Izvoare, județul Maramureș, primii campioni fiind Maria Orosz la feminin și Costică Petrișor la masculin.

În anul 1987 are loc un mare concurs internațional de orientare, Trofeul Valea Prahovei, organizator dr. Nicolae Stroescu, la care sunt înscriși 1.150 concurenți din 10 țări. Cu acest prilej, participă din partea Federației Internaționale de Orientare (IOF) vicepreședintele Josef Krch, suedezul P. O. Bengtson, promotor al orientării pe plan mondial și viitorul președinte a IOF, Sue Harvey.

În data de 5 februarie 1990 apare Federația Română de Orientare, continuatoare a activității competiționale de orientare dinainte de 1989, președinte e dr. Nicolae Stroescu, secretar general prof. Constantin Alexandrescu. În data de 24 iulie, cu prilejul Congresului IOF de la Cambridge (Marea Britanie), forul nou creat se afiliază la Federația Internațională de Orientare.

Cu ocazia Cupei României, ediția XXV-a, din2-3 iunie 1990, la Sinaia, cu 409 sportivi participanți, competiție internațională, se consemnează prezența pentru prima data a președintelui IOF, Heinz Tshudin (Elveția).

Prima participare a sportivilor români (categoria tineret) la Campionatul Mondial are loc în perioada 7-15 iulie 1990, în localitatea Alvsbyn (Suedia), cu o delegație formata din Larisa Pop, Iulia Cioban, Kinga Kerekes, Ovidiu Muțiu, Liviu Țânțar, Andras Simon — sportivi, Constantin Alexandrescu — antrenor.

Prima participare a sportivilor studenți la un Campionat Mondial Universitar de orientare are loc în anul 1986, la Miskolc (Ungaria).

În perioada 25 ianuarie — 4 februarie 1992se consemnează prima participare a sportivilor seniori la Campionatul Mondial de orientare — schi, la Pontarlier (Franța).

În anul 1992, orientarea este cuprinsa ca activitate competițională în calendarul sportiv al MApN, pentru început participând doar instituțiile militare de învățământ, iar în 1993 are loc prima participare a sportivilor militari la Campionatul Mondial de orientare în alergare, în Ungaria.

Primul Campionat Național de orientare al Ministerului de Interne se organizează la Plopeni, județul Prahova, în anul 1993.

La inițiativa președintelui federației, prof. Constantin Alexandrescu, se organizează prima ediție a Cupei Țărilor Latine, în perioada 13-15 octombrie 1995, la Poiana Pinului (Buzău), concomitent cu Cupa României, ediția a XXX-a.

Prima competiție internațională oficială a Federației Internaționale organizată în România, Campionatul Mondial de tineret, s-a desfășurat în perioada 8-14 iulie 1996, la Govora, județul Vâlcea, consemnând o participare record de 387 de participanți, din 35 de țări, de pe toate continentele. Sportivii români au obținut 5 medalii — 4 aur și una de bronz: Eniko Fey (distanță scurt și clasic — aur), Eniko Fey, Zsuzsa Fey, Eniko Gall (ștafetă — aur), Maricel Olaru (clasic — aur) și Horațiu Grecu (distanță scurtă — bonz).

La sfârșitul anilor 2000, din structura FRO făceau parte 55 de secții, situate în 25 de județe. Numărul total al sportivilor legitimați era de 1.114 (565 copii, 335 juniori și 214 seniori), cu 76 antrenori, 52 instructori și 244 arbitri.

Federația avea în 2002 un număr de 30 de structuri afiliate, 377 sportivi legitimați (150 seniori, 140 juniori și 87 copii), 19 antrenori, 22 instructori și 144 arbitri.

Din 2003 avem Regulamentul de orientare care se folosește și în prezent.

În anul 2003, rezultate remarcabile sunt la concursurile internaționale: un loc trei în proba de ștafetă (Simion Suciu, Ciprian Marian și Klaus Csucs) și două locuri 6, prin sportivul Klaus Csucs în proba de distanță scurtă și distanță lungă, la Campionatele Europene de juniori orientare-schi, de la Sankt Petersburg (Rusia). La Campionatul Balcanic organizat la Govora, în județul Vâlcea, și la Baia de Fier, județul Gorj, sportivii români au câștigat 33 medalii: 8 medalii aur, 15 medalii argint și 10 medalii bronz.

În 2004, FRO era formată din 37 structuri sportive, 323 sportivi legitimați și au fost organizate 8 Campionate Naționale.

Intervalul 2006-2011 se evidențiază prin numărul de membri, de sportivi și cele mai bune rezultate obținute pe plan internațional.

În 2011, la Campionatul Mondial de veterani la orientare-schi, din Norvegia, Zsuzsa Fey a obținut medalia de aur.

În anul 2016, în România a fost marcată Ziua Mondială a Orientării, la data de 11 mai. Este un demers lansat de Federația Internațională de Orientare pentru promovarea acestui sport.

Dintre rezultatele deosebite obținute recent de sportivii români, consemnăm medalia de bronz câștigată de Agnes Rebeka Neda, în 3 iulie 2016, la Jaroslaw, în Polonia, în finala probei de sprint a Campionatului European de juniori.

Sursa: agerpres.ro

Leave a reply