În Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din interiorul Mănăstirii franciscane Maria-Radna, din oraşul Lipova, judeţul Arad, au fost oficiate în ultimele zile, cu ocazia Sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, slujbe religioase în limbile română, maghiară, germană, croată şi bulgară, iar la miezul nopţii de luni spre marţi s-a oficiat o slujbă specială pentru pelerinii de etnie rromă.
Primii dintre miile de pelerini din ţară şi din străinătate au început să sosească aici în cursul zilei de duminică, continuând însă să sosească în număr mare, atât luni cât şi marţi, astfel că numărul acestora a ajuns în cele trei zile de ordinul miilor. Conform unei vechi tradiţii, unii dintre aceştia, mult mai puţini însă ca odinioară, au străbătut pe jos drumul de acasă până la mănăstire.
Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din incinta Mănăstirii Maria – Radna, a început, duminică după-amiază, odată cu sosirea primilor credincioşi, între care se aflau, potrivit tradiţiei, etnici bulgari romano-catolici din comunele timişene Breştea şi Dudeştii Vechi, dar şi din comuna arădeană Vinga. Aceştia, alături de preoţii lor, şi-au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni şi intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară şi română.
Între credincioşii de etnie bulgară din Dudeştii Vechii s-a aflat şi o septuagenară care şi-a amintit cum în anul 1953, an în care a fost pentru prima oară în pelerinaj la Mănăstirea Maria- Radna, din comuna sa natală au parcurs acest drum peste 70 de căruţe trase de cai. În căruţe se aflau, pe lângă merindele necesare pentru drum, lăzi de zestre în care se aflau frumoasele lor costume populare, deoarece conform tradiţiei, tinerele fete trebuiau să intre în biserică îmbrăcate în straie populare, pentru a asista la slujba religioasă oficiată cu acest prilej.
În continuare au sosit pelerini de etnie croată din judeţul Caraş-Severin, dar şi pelerini de etnie maghiară din judeţele Timiş, Hunedoara şi Arad, credincioşi greco-catolici din Bihor şi Arad, precum şi ortodocşi din Lipova şi din localităţile învecinate.
Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din Mănăstirea Maria – Radna a continuat luni, odată cu oficierea primelor liturghii, care, potrivit tradiţiei, au fost rostite în limba bulgară de preoţii din localităţile mai sus- amintite.
Întreaga noapte de luni spre marţi, Bazilica a rămas deschisă pentru cei care au dorit să îşi petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopţii fiind oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care au fost invitaţi să ia parte, în mod special, credincioşii de etnie rromă.
Marţi, cel mai important moment al sărbătorii a fost cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificală, în limbile română, maghiară, germană şi croată, oficiată de Laszlo Bocskei – episcop de Oradea; Martin Roos – episcop de Timişoara şi cardinalul Iosip Bozanic, arhiepiscop de Zagreb, Croaţia, alături de un mare număr de preoţi.
În timp ce în incinta Bazilicii Papale a fost oficiată Sfânta Liturghie Pontificală, la un altar din spatele acestei era oficiată Sfânta Liturghie, pentru credincioşii greco-catolici.
Totodată, pe dealul din spatele bazilicii, mulţi dintre credincioşi au parcurs ‘Drumul Crucii’, în timp ce preoţii lor oficiau slujbele religioase în limbile română, maghiară şi germană.
Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfântă Liturghie în limba română, celebrată de părintele paroh Andreas Reinholz.
Tot cu ocazia acestei mari sărbători creştine, credincioşii au scormonit pământul pe dealul din spatele mănăstirii, în căutarea unor seminţe care, potrivit tradiţiei, ar fi ‘lacrimile Maicii Domnului’ şi care se zice că ar avea puteri miraculoase şi care nu s-ar găsi decât în această zi.
Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad şi circa 60 km de municipiul Timişoara, Mănăstirea Maria-Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România. Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, soţia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus celor apropiaţi, cu puţin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeaşi legendă spune că toţi aceia care au ascultat-o şi au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita epidemie.
În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obişnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668. Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfinţită în anul 1767 de episcopul Engl. În biserică este păstrată şi astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obişnuit, în limbile română, maghiară şi germană.
