Norris-Rareş Dobre, un puşti care munceşte să ajungă sus…

La antrenamente e mereu atent la indicaţiile care-i vin din partea antrenorului, în viaţa de zi cu zi, Norris e de-un bun simţ dezarmant, astfel că te întrebi câteodată, secolul ăsta XXI al vitezei, era laptop-urilor, tabletelor, telefoanelor mobile de ultime generaţii, e făcută doar pentru unii sau… Viaţa asta aşa-i făcută, Dumnezeu îţi dă puţin, dar nu-ţi bagă şi-n traistă. Născut în capitala banilor, la Craiova, pe 22 ianuarie 2005, da, e bănăţean, şi unul sadea, cu sănge roş-negru, da, da, roşu cu negru din plin. Nu s-a născut campion, dar munceşte. Şi copilul ăsta chiar munceşte cu drag. Nu trebuie să fi nativ fotbalist ca să ajungi, mai trebuie să munceşti ca să ajungi acolo. Născut acolo în oraşul din Oltenia unde se mănâncă fotbal pe pâine, în oraşul unde ŞTIINŢA a scris istorie, pentru că tatăl Lucian juca la vremea respectivă acolo, pentru că Loredana şi-a însoţit soţul fostbalist…

A început să lovească mingea destul de târziu. Dacă Lucian, un mare rosso-ner n-a insistat că vrea să-şi facă puştiul fotbalist, a lăsat copilul să aleagă. Aşa a ajuns micuţul Norris în curtea lui Nicu Georgevici, un şlefuitor de talente, în Valea Domanului. Dar… dacă Nicu Georgevici avea grupă de copii deja la avansaţi, copiii erau cu doi sau chiar trei ani mai mari decât Norris, dezamăgirea a venit înainte de a începe… Oare? Ei bine, dacă iniţial a spus stop fotbalului, a apărut Cristian Alexandru Bercsenyi, alt om cu sânge roş-negru… Şi aşa Norris a ajuns înapoi pe dreptunghiul verde. Încă de la primul antrenament al puştiului Norris-Rareş, Bercsenyi a spus un categoric DA ! A fost acea chimie între profesor-elev: Bercseny la simpatizat pe Norris, Norris a fost fascinat de Bercsenyi. Şi-au trecut la treabă. Profesionalismul profesorului Cristian Alexandru Bercsenyi, alt şlefuitor de talente ale grupării din Valea Domanului, a dat roade şi cu puştiul Norris. Frumos construit din punct de vedere fizic, Norris a fost întotdeauna atent la ceea ce i s-a transmis de către antrenor. Ochiul tehnicianului, l-a tras pe Norris acolo pe linia de fund. Oare de ce? Să fie ereditară acea linie a apărării? Timpul le v-a rezolva pe toate.

Cu siguranţă că în timp o să aflăm răspunsul şi la această întrebare, deşi e prematur… Cu un tată fotbalist, ne aşteptam să auzim că el a fost cel care l-a împins de la spate pe copil să se facă fotbalist. Ei bine, în cazul de faţă, lucrurile n-au stat deloc aşa. Nici măcar în parc, micuţul Norris nu juca fotbal. Cel care l-a iniţiat pe Norris în tainele fotbalului a fost profesorul antrenor Bercsenyi. El a fost cel care i-a fost mentor, el a fost cel care l-a învăţat pe micuţul Norris sa lovească mingea, el a fost cel care la încurajat. Din momentul în care Norris l-a întălnit pe Bersenyi, nimic nu i se părea greu puştiului.
,, Personal tin să-i mulţumesc domnului Bercsenyi, datorită lui copilul meu face mişcare şi nu stă în faţa calculatorului, ceea ce înseamna mult pentru mine ca părinte’’, îmi spunea Loredana Dobre entuziasmată de ceea ce se întâmplă. Participările copiilor 2005-2006, grupă din care face parte şi puştiul Norris, la diferitele turnee în sală sau aer liber, au adus şi puţină experienţă. Jocurile au început să apară şi-aşa încetul cu încetul a dispărut şi tracul, şi au început să apară şi satisfacţiile. La ,,Campionatul de vest’’ copiii lui Cristian Alexandru Bercsenyi, cu Norris Dobre în teren au ocupat locul doi. O mare bucurie, pentru toţi cei direct implicaţi, profesor-antrenor, părinţi-sponsori, copii-jucători. Participările la turneele de la Arad, Timişoara, acasă la Reşiţa organizate de părinţi, au făcut ca lucrurile să evolueze în bine, copiii acumulând experienţă şi ceea ce este mai important, copiii leagă adevărate prietenii între ei. Fundaşul stâng al micuţilor rosso-neri grupa 2005-2006, cu numărul 2, având inscripţionat pe tricou NORRIS, un puşti care loveşte mingea cu ambele picioare, cu un bun joc de cap, un copil muncitor, un copil care arată că vrea să facă performanţă. Se vede că vrea să ajungă sus. Cât de sus? E premature acum să ne gândim la asta. Nu ne rămâne decât să stăm cu ochii pe Norris-Rareş Dobre şi să-i urmărim evoluţiile. Ceea ce mai putem, este să-i urăm micuţului Norris să ajungă MĂCAR acolo unde a fost tatăl lui, Lucian Dobre. MULT, MULT NOROC Norris-Rareş Dobre !!!

Dan-Alioşa Ulici