Home / Arad / Primul Dicţionar al localităţilor din Banatul istoric pe 1000 de ani a văzut lumina tiparului

Primul Dicţionar al localităţilor din Banatul istoric pe 1000 de ani a văzut lumina tiparului

din BanatPrimul Dicţionar al aşezărilor din Banatul istoric pe 1000 de ani a văzut lumina tiparului la Timişoara, lucrarea fiind rezultatul muncii de cercetare şi cartare de aproape 40 de ani a istoricului timişorean Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific la Academia Română.

Volumul intitulat ‘Dicţionar istoric de aşezări bănăţene. Sec. XI-XX. Atestări documentare şi cartografice’ are 420 de pagini, iar culegerea datelor a început în perioada studenţiei istoricului Haţegan.

‘În primăvara anului 1974, şeful meu de secţie de atunci, Florin Medeleţ, avea vreo două volume – un dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania a lui Coriolan Suciu, pe care nu a vrut să mi le împrumute. Aşa că am stat câte şapte ore şi jumătate, timp de două săptămâni, şi am făcut fişe, teancuri de fişe. Tot ce era Banatul românesc. După care am luat câteva zeci de mii de documente medievale – în timp – şi cum găseam un sat, cum îl puneam pe listă, după care intercalam acasă fişele. Au fost câţiva ani buni care au cuprins muncă de selectare, muncă de înregistrare, de punere la locul potrivit a tuturor acestora. A fost o pasiune, aşa că nu mi s-a părut foarte greu, chiar dacă unii mi-au spus că e muncă de chinez bătrân’, a declarat presei, joi, Ioan Haţegan.

Lucrarea cuprinde zeci de mii de localităţi din Banatul Românesc, Sârbesc şi Unguresc, multe dintre ele dispărute, cu rădăcini în vremea voievodatelor lui Gelu şi Ahtum.

‘Cele mai multe localităţi sunt din Banatul Românesc, având în vedere şi ponderea spaţială, iar cele mai vechi localităţi sunt Cohin şi Vârşeţ (Serbia), Orşova sau Cenad. Primele două sunt amintite pe secolul X, pe vremea lui Glad şi Ahtum. Mai sunt localităţi din secolele XI-XIII, pe Valea Mureşului; cele dispărute sunt mai numeroase decât cele actuale’, a declarat pentru AGERPRES cercetătorul.

Unele dintre aşezămintele studiate de istoric au fost depopulate în urma unor calamităţi sau războaie, mai ales în timpul atacurilor tătarilor, în vremea ciumei negre de la mijlocul veacului al XIV-lea sau ca urmare a mutării populaţiei de către nobilime, în alte părţi.

‘În secolele XIV-XV au fost foarte multe înnoiri şi înfiinţări de sate prin creşterea populaţiei, chiar dacă nu vorbim despre sate mari. Unele dintre ele au dispărut pentru că populaţia a fost luată de nobilime şi dusă pe alte proprietăţi sau au fost războaie ale unora sau altora, care nu ţineau seama de populaţie. Astfel de lucruri s-au întâmplat de mai multe ori’, a detaliat istoricul.

Lucrarea este destul de tehnică şi se adresează specialiştilor, dar şi pasionaţilor de istorie, celor care vor să identifice una dintre localităţile actuale sau dispărute, din istoria Banatului. AGERPRES/

About admin

Check Also

Cursurile „faţă în faţă” s-ar putea relua în semestrul II? Precizări din partea Ministerului Educaţiei

Ministerul Educaţiei a precizat, după apariţia în spaţiul public a unor informaţii conform cărora cursurile …

Lasă un răspuns