România nu va intra în Schengen în septembrie, ședința Consiliului JAI din 19-20 luna curentă ce trebuia să decidă acest lucru, a fost amânată pentru finele lui octombrie. Ministrul de Externe, Andrei Marga, a lăsat să se înțeleagă că țara noastră va intra în spațiul Schengen abia în decembrie, considerând că cea mai bună soluție este secționarea aderării în două etape.
Astfel, ajungem să stăm iar cu mâna întinsă la porțile Europei, la mâna Germaniei și Olandei, cele două țări fiind considerate „vulnerabilități” de către Chestorul șef, Marian Tutilescu. Dacă cele 11 cerințe ale Uniunii Europene au fost îndeplinite, de ce nu suntem primiți? Revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni a readus România la un statut de servilism și atitudine de „da, șefu`”. Din declarațiile acestuia reiese că principala preocupare pe care o are în vedere Președenția este de a se victimiza și a mai arunca noroi în putere.
În 4 septembrie, la Reuniunea Anuală a
Diplomației Române, Băsescu declara: „Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi” – cu alte cuvinte, hai să ne facem
de râs în continuare și să arătăm ce buni suntem în a arunca gunoiul în curtea vecinului. Acesta a mai afirmat că „greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau”, desigur, acest lucru îl poate numai Curtea Constituțională, nu?!
Economic, intrarea noastră, nu ne va aduce beneficii economice mari directe, dar indirect, vom primi fonduri multe pentru dezvoltare și UE nu se va putea descotorosi de noi instant în cazul în care picăm. Ceea ce atât Băsescu, PDL-ul, dar și USL – ul deopotrivă se feresc în a explica românilor este că dacă Grecia va pica, noi și bulgarii urmăm. Dacă nu vom reuși să soluționăm problema cu Schengen-ul vom deveni victime sigure, pentru că pe plan internațional, situația elenilor nu pare a fi tocmai plină de speranțe.
