Clădirea Universităţii de Vest Timişoara (UVT), operă a arhitectului Hans Fackermann, va fi declarată obiectiv de patrimoniu cultural, fiind unicul obiectiv construit în perioada comunistă în oraşul bănăţean, a cărui valoare arhitectonică va fi recunoscută oficial.
‘Vorbim, deocamdată, despre sediul central al UVT, care pare că este un simplu building din era comunistă, dar clădirea face obiectul unui proiect arhitectonic aparte care a fost girat de arhitectul Hans Fackelmann. În anii ’60 ai veacului trecut el a primit o comandă din partea Ministerului Învăţământului de atunci pentru ridicarea acestei clădiri, iar caracterul său modular, alcătuirea din mai multe module, jocul de elemente pline şi de spaţii libere, cu grădini interioare, relaţiile dintre corpul arhitectonic şi lucrările de artă plastică – mozaicul de pe peretele exterior al corpului principal, frescele din interiorul holurilor UVT – toate acestea dau clădirii un statut aparte’, a declarat prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, prorectorul UVT.
În perioada 19-24 mai, instituţia academică timişoreană va marca împlinirea a 70 de ani de la semnarea Decretului Regal de înfiinţare a Universităţii, cu sprijinul Primăriei Timişoara şi al Facultăţii de Arhitectură a Universităţii Politehnice ‘Traian Vuia’, iar momentul va fi evidenţiat şi de lansarea unui album despre această clădire, monografie realizată de Vlad Gaivoronschi, Rudolf Gref, Marius Miclăuş, Claudiu Toma şi Otilia Hedeşan, care beneficiază de grafica unuia dintre cei mai mari graficieni timişoreni actuali, Ştefan Lucuţ, în care se pun în lumină aceste elemente aparte din corpul arhitectonic al UVT.
‘Pe baza observaţiilor făcute de Vlad Gaivorovscki, rezultă limpede momentul în care a fost ridicată această clădire, felul în care ea arată, o plasează într-un anumit trend, într-o anumită modă şi într-o anumită serie de modele în vogă, în Europa şi în lume în perioada respectivă’, adaugă prof. Otilia Hedeşan.
Prorectorul spune că Universitatea timişoreană se aseamănă cu cea Carolină din Stockholm, care beneficiază de o arhitectură foarte asemănătoare celei pe care o are UVT.
‘Noi vrem să aducem în discuţie un lucru pe are l-au asumat numeroase instituţii din fostul lagăr comunist, şi anume că există clădiri, edificii care datează din perioada comunistă şi care au valoare patrimonială, chiar dacă ele nu se înscriu stilurilor arhitectonice clasice şi care trebuie recunoscute ca atare şi cărora trebuie să li se recunoască această valoare patrimonială’, a subliniat Hedeşan.
Pe frontispiciul mozaicat al UVT sunt reprezentaţi doi dintre corifeii culturii şi educaţiei româneşti: Mihail Eminescu şi Nicolae Bălcescu.
‘Criticul de artă Ramona Novicov, care a semnat un capitol foarte amănunţit şi documentat despre lucrările de artă din universitate, în albumul nostru, atrage şi ea atenţia asupra acestei gravuri. Eu aş spune că această gravură marchează, cumva, istoric naşterea UVT, întrucât Eminescu, pe de-o parte, dar mai ales Bălcescu, au fost două dintre personajele agreate în epoca anilor ’60 şi în general în epoca comunistă’, adaugă prorectorul UVT.
În momentul de faţă se are în vedere doar sediul central al UVT, dar vor urma şi alte corpuri disparate, cum sunt sediul Facultăţii de Artă, transformat în spaţiu de învăţământ superior şi de creaţie după anii 1990 şi care face parte din vechile buildinguri istorice ale Timişoarei habsburgice, dar şi clădirea în care se află o pare din laboratoarele Facultăţii de Chimie, de asemenea, o clădire de patrimoniu, care trebuie tratată diferit. Facultatea de Muzică se află tot într-o clădire cu valoare de patrimoniu istoric, dar Universitatea nu este, încă, proprietara imobilului. AGERPRES
