
BanatCaraş-Severin
Candidații Alianței USR PLUS Caraș-Severin pentru Parlament își exprimă viziunea despre educație
În fiecare zi urmărim comunicatele oficiale referitoare la evoluțiapandemiei. Comportamentul social s-a schimbat deja, pentru că trăimîntr-o cu totul altă dinamică decât am fost obișnuiți. Contextul actuala forțat sistemul educațional românesc să se adapteze rapid la nevoiaorganizării educației la distanță. Realitatea ne demonstrează căflexibilitatea și componenta online în învățământul preuniversitar nusunt aspecte care vor înceta a fi necesare odată cu trecerea pandemiei.Cum ne asigurăm că sistemul de învățământ va reuși să se adapteze lacerințele actuale și viitoare?Am discutat cu patru dintre candidații Alianței USR PLUS Caraș-Severinpentru Parlament despre viziunea acestora asupra educației.Alexandra Gavrilă, profesoară de istorie în Caransebeș, consideră căprimul pas necesar pentru modernizarea actului educațional estedebirocratizarea, care ar putea fi o consecință a depolitizării.Inspectorii școlari nu susțin examen pentru ocuparea postului, ci suntnumiți politic. De prea multe ori, decidenții din sistemul de învățământnu au experiență la catedră. De aici rezultă situațiile absurde, care numai pun în centrul actului educațional elevul. “Programa școlară esteîncărcată și necorelată, eu nu am avut ocazia să discut în cadruprofesional despre predare interdisciplinară la modul real,constructiv. Predau istoria, dar structura programei obligă elevul maidegrabă să reproducă date. O istorie predată interdisciplinar, pe hartă(vezi “Istoria lumii” a lui Peter Snow) ar dezvolta copiilor gândirealogică și capacitatea de alegere. Istoria nu este o materie secundară,dar este tratată ca atare, pentru că nu avem un sistem integrat, care sădezvolte abilități și să descopere vocații.“Despre îndrumarea vocațională Cristian Coadă, profesor de educațiefizică și sport în Oravița, vorbește cu aceeași pasiune care l-amobilizat atunci când a pus bazele echipei de fotbal pe care ocoordonează. “În acțiunile pe care le-am inițiat am întâmpinat greutăți,uneori din cauza birocrației, dar prea des din cauza unor interese aleunor persoane numite politic. Nu cred că soarta copiilor trebuie să fieinfluențată de posturi vremelnice, este momentul să profesionalizămmanagementul școlar, dacă ne propunem garantarea calității actuluieducațional. În acest moment, este necesar să avem conduceri care săvină cu soluții inovative, în special în contextul pandemiei, cândcopiii petrec mult mai mult timp în fața ecranelor. Trebuie să ne gândimși la viitor, la sănătatea lor.”Luminița Dolângă este profesoară de informatică, profesor certificatGoogle for Education și a făcut parte din grupul ce a colaborat laelaborarea componentei pe educație din Programul Bunei Guvernări. Înurma studierii statisticilor puse la dispoziție de instituțiileabilititate, a ajuns la concluzia că nu putem discuta de reformă fără aasigura echitate în educație . În acest moment, un număr dramatic deelevi nu are acces la internet, nu deține un device care să îi asigureaccesul facil la orele online. “Am demarat un proiect care conținesoluțiile tocmai pentru această problemă. Nu putem discuta desprecompetențe digitale, fie că ne referim la elevi sau la profesori, dacănu asigurăm o infrastructură de calitate, necesară pentru ca sistemul săpoată funcționa. Proiectul inițiat reglementează toate aspectele careduc la un proces de predare-învățare-evaluare eficient, cu scopul de aobține o practică unitară la nivelul ciclului de învățământ, atât înceea ce privește dotarea cu instrumente digitale, întreținerea lor,pregătirea corpului profesoral pentru a-și dezvolta abilități de lucruîn mediul online, adaptarea conținuturilor și modele de bune practiciincluse într-o bibliotecă de resurse digitale la dispoziția elevilor șicadrelor didactice. Fiecare elev din județ ar beneficia de același tipde device, iar profesorii și elevii ar avea posibilitatea de a utilizaaceleași tipuri de aplicații, pentru o funcționare integrată. Programulva fi implementat exclusiv prin atragerea de fonduri europene.Nu mai putem continua să facem educație pe genunchi, cu lecții trimisepe aplicații de mesagerie sau lăsate la magazinul din colț. Provocareadigitalizării educației este în cea mai mare parte una politică caretrebuie să țintească lipsa generalizată de abilități și de lideri caresă conducă transformarea.“Miroslav Tașcu-Stavre, cadru universitar și expert în evaluareapoliticilor de dezvoltare regională, consideră că preocuparea noastrăprincipală ar trebui să fie elevii din învățământul preuniversitar, carese află la final de ciclu școlar. Cu toții suntem expuși la provocări șila situații neprevăzute, dar prețul îl pot plăti în mod direct aceșticopii, care, indiferent de determinarea sau de capacitatea lor de aperforma, nu au garanția că se pot valoriza. Ei sunt prima generațiecare ar fi trebuit să beneficieze de predare interdisciplinară, de unsistem de evaluare corelat cu cel european, dar au primit în schimb 8ani de derogări. “Mă gândesc la colegii mei din sistemulpreuniversitar, la nevoia stringentă de a se asigura specialiști IT,administratori de rețele, dar și o programă adaptată. În acest moment,practic toate unitățile de învățământ au de suferit. Iar soluția estereglementarea la nivel național, prin politici publice corecte, care săasigure profesorilor un cadru performant. Parte dintre studenții mei îșifolosesc deja expertiza în diferite proiecte, cu rezultate remarcabile.Dar pentru ca ei să ajungă la acest nivel, avem o datorie sa reparămtoate disfuncționalitățile din învățământul preuniversitar, sădemocratizăm educația și să ne asigurăm că generațiilor de acum dinsistemul preuniversitar nu li se încalcă un drept constituționalfundamental. Orice furtună aduce schimbare, iar adaptarea este o formăde inteligență. Depinde de noi dacă vom ști să folosim acest context cape o oportunitate de reformare.”
Publicitate Electorala