
MJ a pus în dezbatere un proiect pentru incriminarea de noi fapte privind frauda cu fonduri europene
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru transpunerea unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului din iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Ministerul Justiției precizează, în expunerea de motive, că pe 5 iulie 2017 a fost adoptată Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (în continuare, Directiva PIF), directivă care trebuie transpusă în dreptul intern până la data de 6 iulie 2019.
„Această directivă înlocuiește, începând cu data de 6 iulie 2019, Convenția elaborată în temeiul K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 1995 (în continuare, Convenția PIF), convenție care a fost transpusă în România prin introducerea “Secțiunii 41 – Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene” în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, completarea cadrului legal realizându-se prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003”, se arată în proiectul de lege.
Astfel, potrivit ministerului Justiției, prin dispozițiile unei secțiuni distincte, Secțiunea 41, au fost incriminate noi fapte, precum: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau care au ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din aceste bugete, respectiv omisiunea, cu știință, de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
Instituția condusă de Tudorel Toader arată că, prin raportare la prevederile Directivei PIF, a rezultat necesitatea unor intervenții specifice, în special în vederea actualizării limbajului textelor din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, fapt pentru care a fost întocmit acest proiect de act normativ care vizează modificări aduse infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Ministerul Justiției propune, în cadrul proiectului de act normativ, introducerea unei noțiuni corespondente în legislația națională pentru termenul de „assets” și anume, cel de active, dar și eliminarea sintagmei „cu rea-credință”, precum și folosirea noțiunii de buget al Uniunii, întrucât Directiva folosește acest termen, spre deosebire de sintagma anterioară regăsită în Convenția PIF – de buget general al Uniunii.
„Ca urmare, proiectul de lege prezintă art. 181 alin. (1) în următoarea formă: „Art. 181 – (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept, de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”, se arată în poriectul de act normativ.
Și articolul 181 alineatul (2) este modificat în proiectul pus în dezbatere de Ministerul Justiției, instituția propunând următoarea formă: „(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obţinerea sau reţinerea de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept a acestor fonduri ori active.”
Proiectul necesită avizul Consiliului Legislativ.