Prima Pagina / Banat / Metoda ”Sauca” brevetată de cercetători?

Metoda ”Sauca” brevetată de cercetători?

Scria serios presa locală, în urmă cu ceva vreme, despre un caz ajuns în instanță și care viza modul în care Vasile Sauca ar fi declarat diverse efective de animale pe care polițiștii s-au pus să le numere, dar nu prea le-au găsit.

Metoda a rămas în limbajul public ca metoda ”Sauca” iar procurorii DNA au descoperit că ea ar fi fost aplicată și de către un fermier de la Grădinari.

Acum ni se atrage atenția că metoda cu pricina, a declarării unor efective fictive de animale, dar nu numai asta, ar fi prins contur și la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru creșterea Caprinelor și Ovinelor din Caransebeș stațiune care, spun oamenii, datorită unui management defectuos ar urma să aibă soarta Stațiunii de Cercetare Pomicolă de la Caransebeș, care a fost extrem de eficientă în perioada comunistă, dar a falimentat după 1989, deși zona era una prin excelență pomicolă.

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru creșterea Caprinelor și Ovinelor din Caransebeș s-ar transforma, spun nemulțumiții, în moșia proprie a familiei Sauer cei care de două decenii ar trata ”patrimoniul acesteia ca proprietari și stăpâni ai angajaților din subordine”.

Maria Sauer este directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru creșterea Caprinelor și Ovinelor din Caransebeș iar soțul său, Ioan Walter Sauer este secretarul ștințiific al acesteia. Deși Stațiunea de Cercetare este în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Sisești”, iar cei doi au funcții de cercetare și de conducere, nu există nici un fel de declarații de avere sau de interese depuse de aceștia pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, căci site-ul Academiei nu prea este funcțional și nu are, pe transparență, publicată vre-o asemenea declarație. Și nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu este…

Gurile rele spun că, de fapt, Maria Sauer ar urmări doar să ajungă la vârsta de pensionare fără să fie interesată că Stațiunea ar rămâne de izbeliște după pensionarea sa așa că veniturile obținute din valorificarea produselor și a exploatării terenurilor Stațiunii (din Caransebeș și Sălbăgel) ar fi infime în comparație cu veniturile realizate în paralel de soții Sauer, care este acționar și administrator, în același timp și al trei societăți comerciale care au ca obiect de activitate fix creșterea animalelor, cultivarea plantelor dar și plasarea forței de muncă.

Este vorba despre SC Agentur Sauer SRL, Agri Sauer SRL și Willi Egger Import Export SRL, persoane din domeniul agriculturii acuzând tocmai faptul că rezultatele modeste financiar ale stațiunii s-ar datora unui management defectuos interesat al celor doi care, atunci când vine vorba de bani trag contractele spre cele trei firme nu spre Stațiunea de Cercetare, ba chiar pe Ioan Sauer îl acuză că ar cumpăra nutrețuri de calitate pentru Stațiunea de Cercetare însă acestea nu ar mai ajunge la oile și caprele din stațiune ci la cele personale, ale familiei Sauer. Fapt ce ar duce la o productivitate redusă a Stațiunii de cercetare, cei doi fiind interesați să mențină stațiunea pe linia de plutire până când pot ieși la pensie.

Atât jurnaliștii cât și conducerea APIA au cunoștință despre reclamații că în perioada 2011-2015 tatăl Mariei Sauer, Arsene Dugălia din Cârpa, fost angajat al Primăriei Buchin, ar fi obținut sume importante de bani, de ordinul sutelor de mii de euro de la APIA iar reclamația ar fi că animalele ar fi declarate fictiv, pe metoda ”Sauca” și că, în cazul unor controale, s-ar veni cu animalele din Stațiune ca aport fizic la fața locului.

Conducerea APIA Caraș-Severin spune că a mai auzit asemenea acuzații dar crede că ar cam fi, practic, imposibil să se întâmple asta căci, dacă Dugălia nu ar avea animale el nu ar putea depune cerere de subvenție decât dacă ar avea crotalii pentru numărul de animale declarat. Ori, în cazul unui control, ar trebui că oile și caprele din stațiune nu numai să fie duse la Cârpa, unde are omul exploatația, ci ar trebui scoase crotaliile lor, cu care sunt declarate pe Stațiune și puse crotaliile declarate de Dugălia, ceea ce fizic ar fi destul de greu. Dar astfel de acuzații au mai fost auzite, spun tot ei.

Iar un proverb românesc spune că nu iese fum fără foc…

Cât privește Academia, care are Stațiunea de Cercetare în subordine, nici acolo nu prea există interes pentru activitatea acesteia, mai degrabă o tratează ca pe o stațiune din listă, deși are în subordine și stațiuni extrem de active, în domeniul viticol sau legumicol, care au chiar și pagini de facebook și care postează regulat fotografii și impresii de la diverse evenimente la care participă, ceea ce nu se poate spune și despre Stațiunea de la Caransebeș.

Ce spune conducerea 

După verificarea celor sesizate am încercat să stăm de vorbă cu Maria Sauer, directoarea Stațiunii de cercetare, pentru a ne confirma sau infirma cele sesizate. La Stațiunea de Cercetare ne-a răspuns o angajată care ne-a comunicat că Maria Sauer ar fi la București.

Când am sunat pe telefonul personal Maria Sauer nu a răspuns, dar a revenit cu un telefon însă, când i-am explicat cine suntem și ce întrebări avem a tăcut mâlc. Inițial Maria Sauer a recunoscut că tatăl său este Arsene Dugălia apoi s-a blocat și a început să ne spună că ”eu cred că este o greșeală, cred că este o greșeală e telefon și cred că mă confundați” după care a închis efectiv telefonul. Așa că am rămas cu întrebările și cu spusele proverbului care spune că nu iese fum fără foc…

Ce activitate are stațiunea

Stațiunea are activitate legată de ovine și de caprine, unde a studiat mai multe linii sau rase care au productivitate ridicată.

Ovine:
 Linia de lapte Ţurcană, ecotipul „Creaţă de Caransebeş”’, producţia de lapte muls a femelelor este de 97 litri/cap, mai mare cu 42% faţă de media rasei Ţurcană;
 Linia de carne Caransebeş se pretează creşterii semiintensive, realizând sporuri de creştere de 220-250 g/ zi, faţă de 150-170 g/zi mieii din rasele şi populaţiile locale;
 Rasa Rațca, rasă puternic ameninţată cu extincţia şi aflată în programul naţional de conservare genetică, numită şi „Valaha cu coarne în tirbuşon”.

Caprine:
 Linia de carne SCDCOC Caransebeş realizează sporuri de creştere în perioada de ingrăşare mai mari cu 20-28% faţă de iezii din rasa Carpatină;
 Rasa Albă de Banat, rasă puternic ameninţată cu extincţia şi inclusă în programul naţional de conservare genetică, fiind singura rasă indigenă de caprine specializată pentru producţia de lapte din România.

About cristian.frant

Lasă un răspuns