Acum, când Europa își decide viitorul, UE are nevoie de un buget care să fie adecvat obiectivelor urmărite și să valorifice fiecare euro în beneficiul cetățenilor săi. Documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE, propus de comisarii Corina Crețu și Günther Oettinger și publicat miercuri, 28 iunie, analizează opțiunile avute în vedere pentru ca acest deziderat să devină realitate. Aspectele asupra cărora se apleacă acesta ocupă un rol central în cadrul dezbaterii inițiate la 1 martie, odată cu prezentarea Cărții albe a Comisiei privind viitorul Europei, el prezentând posibilele implicații bugetare ale opțiunilor disponibile.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este timpul să restructurăm bugetul UE. Haideți să-l simplificăm și să-l facem mai flexibil și haideți să reflectăm, cu ambiție și imaginație, asupra modului în care putem să-l transformăm într-un instrument puternic, care ne va ajuta să înregistrăm un ritm de creștere mai rapid, conlucrând mai strâns ca niciodată, și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această economie globalizată.”

Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Pentru ca Europa să poată face față noilor provocări, trebuie să găsim surse de finanțare. Putem fie să cheltuim mai puțin, fie să identificăm noi surse de venituri. Dar orice am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare adăugată și să aibă un impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.”

Cetățenii așteaptă de la UE să joace un rol mai important în noi domenii de politică precum migrația, securitatea internă și externă sau apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să își păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare, precum și de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Aceste obiective vor trebui îndeplinite având la dispoziție un buget care va fi și mai mic după ieșirea Marii Britanii din UE.

Documentul de reflecție analizează această provocare și prezintă principalele elemente puse în discuție, structurate în jurul celor cinci scenarii ale Cărții albe. Pentru fiecare dintre acestea, implicațiile sunt diferite, atât în ceea ce privește sumele alocate fiecărui obiectiv vizat, cât și în ceea ce privește eventualele surse de finanțare. Opțiunile propuse merg de la reducerea cheltuielilor pentru politicile existente până la majorarea veniturilor.

În plus, el stabilește caracteristicile de bază ale bugetului UE și trasează principalele tendințe și evoluții în domenii de politică esențiale, cum ar fi agricultura și coeziunea. Documentul abordează, de asemenea, chestiuni generale cum ar fi valoarea adăugată a finanțării din partea UE sau corelarea dintre fondurile UE și reformele structurale din statele membre.

Context

Procesul de reflecție care a fost inițiat de Cartea albă și s-a bazat pe o serie de documente de reflecție va sta la baza elaborării propunerii privind următorul cadru financiar multianual pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, pe care Comisia intenționează să o prezinte la jumătatea anului 2018.

Leave a reply