(MEDIAFAX) – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, joi, o listă cu 20 de dosare care ar putea fi afectate de redenumirea infracţiunii de conflict de interese, proiect adoptat, marţi, de Camera Deputaţilor.
Potrivit unei analize a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), o serie de infracțiuni reținute în cazul unor consilieri locali, județeni, primari și directori de instituții publice ar putea fi dezincriminate, dacă va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Conform proiectului votat de deputați, articolul 301 din Codul Penal denumit „Conflictul de interese”, în prezent, devine „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi prevede la alineatul 1, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de trei ani”.
Dispoziţiile amintite nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative, exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.
În forma adoptată, articolul 308 – Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane, din Codul Penal prevede că „Dispoziţiile art.289 – 292, art.295, art.297 – 300 şi art.304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”, eliminându-se astfel trimiterea la articolul 301 din conţinutul articolul 308.
Proiectul de lege a fost votat cu 187 de voturi „pentru”, 71 „împotrivă” şi șase abţineri.
USR a votat împotriva proiectului de lege, susţinând că adoptarea acestui proiect reprezintă „un pas înapoi”.
Camera Deputaţilor este for decizional.
