targ oravita (5)Numărul persoanelor care îşi petrec vacanţele în Caraş-Severin este mic faţă de potenţialul turistic pe care îl are judeţul, fiind nevoie de o regândire a serviciilor de bază ce pot fi oferite turiştilor, susţin specialişti în domeniu.

”Deşi se înregistrează o creştere constantă în ultima perioadă, este departe de potenţialul pe care îl are judeţul Caraş-Severin, din punct de vedere al obiectivelor de vizitat. Aceasta, pentru că din punctul de vedere al facilităţilor este, încă, deficitar. În Caraş-Severin, turismul este mai mult decât de recreere, decât de afaceri, aşa cum este în Timiş. Un vârf de turişti, în Caraş-Severin, s-a înregistrat în anul 2013, de peste o sută de mii, şi acum, după alţi trei ani. Faţă de potenţial, însă, numărul turiştilor este, totuşi, unul mic. Pentru a face într-adevăr turism, este nevoie de o regândire a celor patru servicii de bază, cazare, masă, transport şi mai ales agrement, deoarece Caraş-Severinul este unic prin tot ce oferă ca atracţii”, a declarat luni, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, autor al volumului Ghidul turistic al Banatului Montan.

Conform autorităţilor locale, Clisura Dunării este una dintre zonele turistice care, deşi a avut în vara 2016 un grad de ocupare de sută la sută, ”suferă la capitolul turism durabil”.

În opinia primarului comunei Berzasca, Nicolae Furdui, Clisura Dunării ar trebui să devină principalul motor al turismului în judeţul Caraş-Severin, în acest sens fiind necesară efectuarea unui plan de amenajare şi o strategie comună de dezvoltare a întregii zone.

”Spun de câţiva ani că trebuie să facem din Clisura Dunării un motor al turismului în judeţul Caraş-Severin şi să realizăm un plan de amenajare a teritoriului. Eu mă chinui de ceva vreme să impun acest lucru, dacă pot să spun aşa, colegilor mei din administraţia publică, iar prin programele de finanţare pe care le avem, fie prin PNDR, fiind vorba de Grupul de Acţiune Local, în care mai multe autorităţi publice sunt unite pentru a dezvolta comunităţile, fie prin Programul Operaţional de Pescuit, să facem o strategie, astfel încât, toţi să gândim la fel, pentru a avea o dezvoltare sustenabilă. Să nu fim în concurenţă unii cu ceilalţi, ci complementari. Fiecare are resursele lui, iar acestea ar trebui valorificate. Trebuie să fim abili, astfel încât să ne transferăm sistematic consumatorii, respectiv, turiştii”, a afirmat primarul comunei Berzasca.

Potrivit lui Nicolae Furdui, în acest fel se va putea vorbi, nu doar de structurile de primire turistică, ci de o infrastructură întreagă, de agrement, de punerea în valoare a obiectivelor turistice, naturale sau arheologice. El a susţinut că în Clisura Dunării ar putea fi amenajate, aşa cum ”au făcut deja sârbii, vecinii de peste fluviu ai judeţului Caraş-Severin”, piste de biciclete, zone de promenadă, debarcadere, zone de pescuit, iar sistemul de iluminare, reabilitat.

”În acest an, numărul de turişti a fost unul impresionant. A depăşit cu mult aşteptările noastre şi capacitatea de cazare a zonei. Toţi cei care vin sunt impresionaţi de peisaj, de locurile de cazare, însă, ne întreabă ce pot face aici. Acest lucru înseamnă că apetitul pentru Clisura Dunării este deschis. De aceea spun că trebuie să ne punem în valoare, dar să nu facem greşeala pe care au făcut-o cei din judeţul Mehedinţi, adică, să construim haotic pe malul Dunării”, a precizat Nicolae Furdui.

Alte câteva obiective importante pe harta turistică a judeţului Caraş-Severin sunt Cascada Bigăr, Cheile Nerei, Morile de apă de la Rudăria, Muntele Semenic, Gărâna, Trei Ape, Crivaia, Muntele Mic, Poiana Mărului şi staţiunea Băile Herculane.

Dar, pentru a fi corecți trebuie să subliniem că ce mai amre ascensiune din punctul de vedere al turismului a luat-o orașul Oravița, care a deschis în ultimii ani atât spații de cazare și recreere, un cinematograf 3D dar și o multitudine de muzee și obiective culturale, fiind ajutată și de împrejurimi să se afle în topul locațiilor turistice ale județului.

Leave a reply