La începutul acestui an şcolar, România Curată, în parteneriat cu Consiliul Național al Elevilor, a lansat campania “Transparenţa în Educaţie”. Campania vine în continuarea demersului început anul trecut de România Curată şi Societatea Academică din România, prin care se cere ca Ministerul Educaţiei să facă publice bugetele şcolilor şi liceelor, în condiţiile în care au existat mai multe scandaluri legate de strângerea fondului clasei.
Ca parte a campaniei de anul acesta, au fost transmise cereri către toate primăriile din oraşele reşedinţă de judeţ ale ţării, pentru a afla bugetele şcolilor şi liceelor ale căror fonduri sunt gestionate de către consiliile locale, potrivit legii. Cererile au fost transmise în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin intermediul aplicaţiei Ia statul la întrebări de pe platforma România Curată.
Întrebările trimise de România Curată au cerut răspunsuri punctuale si defalcate:
- Care este suma pe care a primit-o autoritatea locală cu titlul de finanțare de bază pentru unitățile de învățământ din municipiu în anii 2012, 2013, 2014, 2015, precum și modul în care aceasta a fost repartizată unităților de învățământ, potrivit art. 104 din Legea educației naționale?
- Cu cât a contribuit autoritatea locală pentru suplimentarea finanțării de bază a unităților de învățământ și repartizarea pe fiecare unitate, potrivit art. 103 alin. (2) din Legea educației naționale, în anii 2012, 2013, 2014, 2015?
- Care este suma pe care a primit-o autoritatea locală cu titlul de finanțare complementară de la bugetul de stat în anii 2012, 2013, 2014, 2015 și modul în care aceasta a fost repartizată unităților de învățământ, potrivit art. 105 din Legea educației naționale?
- Cu cât a contribuit autoritatea locală pentru suplimentarea finanțării complementare a unităților de învățământ și repartizarea pe fiecare unitate, potrivit art. 103 alin. (2) și art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale, în anii 2012, 2013, 2014, 2015?
- Care este finanțarea suplimentară pe care a acordat-o autoritatea locală pentru unitățile de învățământ, în anii 2012, 2013, 2014, 2015, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea educației naționale?
După ce a expirat termenul legal de 30 de zile în care primăriile puteau răspunde, România Curată a făcut o analiză detaliată a rezultatelor.
Aproape o treime dintre primăriile reşedinţă de judeţ chestionate (13 din 42) nu au furnizat vreun răspuns întrebării nici după expirarea termenului legal de 30 de zile: Bistriţa, Buftea, Călăraşi, Drobeta Turnu Severin, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Jiu, Vaslui şi Zalău.
Cele mai multe răspunsuri au fost considerate incomplete din diverse motive. Astfel, 13 dintre cele 17 răspunsuri primite ofereau sumele defalcate pe ani, dar nu şi pe unităţi şcolare, aşa cum se vede în exemplul de mai jos primit de la primăria Bacău:
Aşa cum se vede, din răspunsuri de acest fel este imposibil să de dăm seama care a fost, de fapt, bugetul fiecărei şcoli, ceea ce face imposibil orice studiu mai amănunţit.
Primăriile care au oferit cifrele cumulate pe fiecare an, fără a indica şi repartizarea pe unitate şcolară, au fost Alba Iulia, Bacău, Braşov, Giurgiu, Iaşi, Piteşti, Reşiţa, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Târgu Mureş, Timişoara şi Tulcea.
Municipiile Botoşani şi Focşani au trimis răspunsuri interesante. La primul punct au răspuns în acelaşi stil cu primăriile antemenţionate, însă la punctele ulterioare au oferit tabele cu sumele defalcate pe unitate şcolară. Se pare că prin formularea „modul de repartizare pe fiecare unitate de învăţământ” s-a înţeles că trebuie să ne specifice algoritmul de calcul, nu repartizarea pe fiecare unitate.
Primăria Galaţi ne-a trimis să căutăm informaţiile pe site.
Acolo am descoperit, printre zecile de pagini ale execuţiilor bugetare pe fiecare an, şi informaţiile care ne interesau, toate în format ne-editabil. Cazul este ilustrativ pentru felul în care multe autorităţi publice înţeleg transparenţa instituţională şi rostul acesteia.
Cu toate acestea, răspunsul lor păleşte pe lângă cel primit de la Municipiul Bucureşti. La întrebarea privind bugetele şcolilor din municipiu, Primăria capitalei a înaintat cererea către Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret Bucureşti, care ne-au furnizat următorul răspuns:
Tot de la PMB am primit şi un alt răspuns, de această dată din partea Direcţiei Cultură, Sport, Turism, care ne-a comunicat că:
Abia la al treilea răspuns, PMB ne-a informat că nu au efectuat plăţi către unităţile de învăţământ, direcţionându-ne spre primăriile de sector pentru a afla cele solicitate.
Au fost, însă, şi cazuri fericite, în care primăriile au răspuns complet cererii şi ne-au oferit datele solicitate: Alexandria, Arad, Baia Mare, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Deva, Sibiu, Slatina şi Târgovişte.
Dintre acestea, primăriile din Cluj-Napoca şi Craiova au dat răspunsuri perfecte, răspunzând detaliat şi la obiect cu toate informaţiile cerute, în termen de zece zile. Primăria din Cluj-Napoca a oferit răspunsurile în format editabil (Microsoft Excel) care se poate folosi mai departe pentru cercetare.
Deşi există şi cazuri exemplare, nu toate răspunsurile complete respectă pe deplin legea. Astfel, primăriile din Alexandria şi Baia Mare au furnizat răspunsuri după expirarea termenul legal de 30 de zile, iar Arad, Constanţa, Sibiu şi Slatina au răspuns după 10 zile fără a solicita extinderea termenului la 30, acesta fiind un indiciu că excepţia de 30 de zile este considerată de mulţi ca fiind regula.
Singurul caz în care s-a solicitat amânare, iar răspunsul complet a fost într-adevăr livrat în termenul de 30 de zile este cel al Primăriei Târgovişte, care a şi oferit datele în format editabil.
Situaţia răspunsurilor primite arată astfel:
Horia Șerban Onita, președintele Consiliului Național al Elevilor a comentat pentru România Curată rezultatele campaniei: „Mai mult de jumătate dintre municipiile reşedință de județ au răspuns la cererile noastre, însă majoritatea au acordat un răspuns evaziv, furnizând doar cifra totală a banilor acordați şi nu informațiile dezagregate privind finanțările către fiecare unitate de învățământ. Mai trebuie să luăm în calcul că o mare parte dintre municipii au împărțit banii după numărul de elevi şi datele furnizate de inspectoratele şcolare, repartiție deloc eficientă. Campania privind bugetele școlilor din România a demonstrat încă o dată cât de necesară este transparența decizională pentru utilizarea eficientă a fondurilor alocate învățământului, un domeniu și așa subfinanțat. Totuși, mare parte din școlile din România nu înțeleg conceptele transparenței și motivul pentru care bugetul trebuie să fie afișat public și realizat prin consultarea actorilor din sistem. Dacă școlile n-au fost pregătite să transmită public bugetul, 28 de primării reședință de județ ne-au transmis datele cerute, fapt ce denotă încă o dată că buna guvernare n-a fost încă pe deplin înțeleasă de managerii școlari. Vom continua demersurile de transparentizare a instituțiilor școlare și sperăm ca pe termen mediu să realizăm o panoramă la nivel național a modului în care școlile afișează și utilizează fondurile disponibile”.
Dacă vrei să ştii cum sunt cheltuiţi banii în şcoala copilului tău, trimite şi tu o cerere prin Ia statul la întrebări.
Pentru orice alte întrebări referitore la aplicația Ia statul la întrebări ne puteți contacta la adresa de email cereri544@sar.org.ro
Preluare România Curată
