Curtea de Apel Timișoara a respins irevocabil autorizația de construcție a unor microhidrocentrale pe mai multe râuri dinMunții Țarcu dar și din parcurile naționale.
Comisia Europeană a deschis deja procedură de infrigement împotriva României după ce WWF a sesizat Comisiei Europene că au fost date acorduri de mediu similare pentru construcția de microhidrocentrale în Făgăraș. Situația risca să se repete pe râurile de pe Țarcu dar și pe râul Nera, în mare parte cuprins în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Încă din februarie 2014 WWF a constituit o coaliție de ONG-uri de mediu care au contestat la Agenția pentru Protecția Mediului proiectele de MHC aflate în stadiu de avizare. Carmen Sorescu, o directoare specialistă în agresiuni asupra mediului, așa cum relevă un Raport al Corpului de Control al președintelui Agenției Naționale pentruProtecția Mediului, a semnat, cu toată opoziția vădită a activiștilor de mediu, avizele de mediu, așa că acea coaliție aONG-urilor verzi au demarat o acțiune în Contencios Administrativ la Tribunalul Caraș-Severin, prin care cereau anularea avizului de mediu, decizie pe care Instanța a și luat-o. Compania Alset Energy, la care sunt acționari primarul Ion Marcel Vela, președintele PNL Caraș-Severin și familia deputatei Valeria Schelean, a atacat sentința Tribunalului Caraș-Severin la Curtea de Apel Timișoara.
Nici magistrații Curții de Apel nu au considerat legale avizele de mediu așa că, de la primul termen, au respins recursul formulat de către companie și au decis că pe râurile din Țarcu și pe Nera nu se vor mai construi MHC, oricât de atractive ar fi asemenea proiecte, tocmai pentru că vorbim de arii protejate, în care intervenția umană trebuie se fie cât mai rară și cât mai mică cu putință, pentru a conserva cât mai bine cadrul natural, ecosistemul și unicitatea ariei protejate.
Deși legea prevedea că Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin poate aviza asemenea construcții doar cu acordul custodelui ariei protejate, în cazul nostruAsociația „Altitudine”, iar custodele nu s-a opus iniţial acordului de mediu, ci doar a specificat ce observaţii trebuiesc avute în vedere în cazul emiterii acordului şi avizului de mediu, directoarea Carmen Sorescu a emis aceste acte fără a ţine cont de observaţiile Asociaţiei „Altitudine”.
Şi mai mult chiar, ministrul USL al mediului de atunci, Rowana Plumb, a luat Asociaţiei „Altitudine” custodia sitului Ţarcu – Natura 2000 pe motiv că nu ar fi depus până atunci planurile de management ale ariei protejate, asta deşi alte câteva sute de custozi se aflau în aceiaşi situaţie, dar împotriva lor nu a fost luată nici o asemenea sancţiune.
Compania Alset plănuia construcţia a patru microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 – arie cu protecţie şi interes european. 81% din ecosistemele acestor munţi sunt naturale cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.
Citește mai mult aici
