Prima Pagina / Arad / Ce reprezintă culorile roş-negre pentru suporterii adevăraţi…

Ce reprezintă culorile roş-negre pentru suporterii adevăraţi…

Picture 084Am avut şansa să stau de vorbă în deplasarea de la Oradea a echipei CS Metalul Reşiţa cu câţiva dintre infocaţii suporteri din Galeria Guardia Rosso-Nera 1996 condusă de Marcel Guşcă şi să le aflu gândurile, bucuriile, necazurile, vis-a-vis de ceea ce reprezintă pentru ei aceste două culori: roşu şi negru. Pe Alex Horvath, îl ştiu de ceva vreme, un puşti simpatic, cerebral, super inteligent, unul dintre locotenenţii lui Guşcă, un Alex Horvat, care este tare bucuros atunci când echipa CS Metalul Reşiţa are meci. Nu ratează nici un meci, fie acasă, fie în deplasare, atunci când se organizează deplasări ale galeriei de susţinere a echipei.

Deşi este încă elev, Alex este implicat demult în ceea ce înseamnă GRN96. Cine crede că această grupare GRN96, doar bate din palme şi strigă pe la meciuri, se înseală. ,,A face parte din această frumoasă galerie implică multă muncă. Ştiţi şi dumneavoastră, că noi singuri lucrăm la spălat steaguri, la reparat toba, la cumpărat câte un băţ că se mai rup cele de la steaguri. Nu ne dă nimeni nimic. Singuri, facem economii, singuri le facem pe toate, fără să primim ajutor de undeva. Dar suntem bucuroşi că reuşim, şi întotdeauna suntem acolo unde echipa are nevoie de noi’’, îmi povestea Alex plin de mândrie. Am aflat că ,,Brigate Luncă’’ este una dintre minigrupurile din GRN96, o minigrupare care are vreo 8 membri. Aceşti copii din ,,Brigate Luncă’’ au fost felicitaţi la Reşiţa chiar de Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, prezent în urmă cu ceva vreme la un meci al echipei CS Metalul Reşiţa, atunci când preşedintele s-a fotografiat cu cei din Brigate Luncă, o minigrupare care zilele trecute a împlinit un an de activitate în cadrul GRN96. Am aflat din surse că puştiul Alex Horvat este liderul acestei grupări din cartierul unde locuieşte, am aflat că Alex, ca să poată însoţi echipa în deplasarea de la Oradea, elev fiind, finanţat doar de părinţi, în săptămână jocului, nu a ieşit cu prietena la nici un suc, la nici o cafea cu colegii de şcoală, ci a pus câte doi lei deoparte, şi adunaţi a făcut rost de bani de deplasare.

A însoţit la Oradea grupul lui Marcel Gruşcă, un pici, Denis, un pici despre care am aflat că a făcut rost de bani abia în ultima seară, atunci când locurile au fost ocupate în autocarul care a făcut deplasarea către Oradea. Cu lacrimi în ochi, puştiul Denis l-a rugat pe liderul Marcel Guşcă să facă ceva, să facă el cumva şi să nu-l lase acasă. ,,Nea Marcele, ştiţi că am fost la Caransebeş cu dumneavoastră, am fost cu galeria, faceţi cumva şi vă rog, luaţi-mă la Oradea, vreau să fiu acolo lângă băieţii noştri, ştiţi că nu tac, o să strig din toţi plămânii, o să arat că fac cât doi, dar vă rog nu mă lăsaţi acasă’’… Un pici de 12-13 ani… Îmi spunea Liderul Marcel Guşcă, ,,Am fost şi eu odată ca el. Îl privesc pe Denis şi mă văd pe mine copil. Mă văd acum vreo 30 şi ceva de ani în urmă, cum mi se permitea să ating un steag roş-negru. Şi cum să-l las pe pici să-şi plătescă cei 10 lei?’’ îmi povesteşte liderul Marcel Guşcă cu ochii împăienjeniţi… Am cunoscut în această deplasare doi băieţi din Oraviţa. Sunt puţini cei care ştiu că aceşti oameni, fac odată drumul de la Oraviţa la Reşiţa, cu ce pot şi ei, cu ocazie, sau chiar cu taximetru. Da, cu taximetrul. Nu îşi permit toţi, pentru că am aflat că în gruparea GRN96, sunt vreo 8-10 băieţi din Oraviţa care vin meci de meci în Valea Domanului. Şi nu-i uşor ca la un meci al CS Metalului Reşiţa de acasă, ei de fapt, să fie în deplasare. Sigur că au familii, sunt uni dintre ei cu părul alb, dar sunt acolo când echipa din Valea Domanului are nevoie de ei, că e soare, că plouă cu găleata, ei sunt prezenţi. Şi nu fac simplu act de prezenţă, îşi dau sufletul pentru culorile roş-negre. ,,Cum să mergem vreodată să jucăm la Oraviţa cu echipa de acolo şi noi gruparea GRN96 să înjurăm acei oameni? Cum să facem asta când uitaţi ce eforturi fac oamenii aştia să fie prezenţi cu trup şi suflet. Poate de asta suntem aşa iubiţi pe oriunde mergem să susţinem echipa. Am învăţat şi încerc să transmit asta şi băieţilor din GRN96, noi înainte de toate suntem oameni, şi dacă noi pe unde trecem, ne manifestăm ca nişte oameni, chiar dacă, ca suporteri, primim aplauze şi pe stradă. Ne-aţi însoţit la Arad, iar atunci când am oprit să cumpărăm de la un supermarket o apă, o bere, o pungă de sticksuri, un sandwich, copiii Reşiţei au cântat şi trecătorii ne-au apaudat. Dumneavoastră aţi remarcat acea doamnă care efectiv a stat lângă maşină şi nu a plecat, admirându-ne. Şi-atunci cum să aprindem o torţă într-un stadion? Nu facem râu echipei noastre. Şi-aşa bani sunt cum sunt, asta ar mai trebui să le facem noi suporterii probleme, să primească amenzi din cauza noastră’’ îmi mărturisea Marcel Guşcă. Mai sunt între aceşti susţinători băieţi pe la şcoală, care în cursul săptămânii merg cu o ţeavă sau cu câte o bucată de tablă la centrele de fier vechi, le dau acolo şi pun bănuţ peste bănuţ să aibă de-o deplasare. ,,În GRN96, este un băiat de la Târnova, care vine pe jos sâmbăta dimineaţa până la stadion, doar ca să susţină echipa. Şi sunt ceva kilometri de la Târnova la Reşiţa. Cum să-l las să meargă pe jos înapoi? Îl văd că tot meciul strigă din fundul plămânilor, aplaudă, îşi dă sufletul acolo lângă camarazii lui. Mai trag eu o fugă cu el şi-l duc până aproape de sat, sau alt băiat cu maşina, mai altădată bag mâna în buzunar că…’’ îmi povestea Liderul Guşcă. Şi ca ei despre care vi-am povestit câte ceva mai sunt mulţi alţii. Sunt băieţi de la Otelu Roşu, este un băiat de la Slatina Timiş despre care vreau neapărat să vă scriu, acest copil atunci când a fost primit în GRN96 să susţină echipa plângea, doar de bucurie că a fost acceptat în grupare, acest copil aşteaptă la stadion cu mult înainte de-a veni băieţii din galerie de la locul stabilit, acest copil, trece întâi pe la casa de bilete, îşi ia billet de intrare, chiar dacă suporterii au dispensă de la club, şi ca el, sunt mulţi, cred că 40% dintre membrii GRN96 la meciurile de acasă îşi cumpără bilet de intrare. De asta merită respect aceşti oameni… Şi aceşti ,,nebuni frumoşi’’ încurajează echipa chiar la semieşecuri sau eşecuri, pentru că asta fac adevăraţii suporteri. Nu am uitat nici fetele din grup. În galeria GRN96 şi fetele au grupul lor, ,,Grupo GIRLS’’… Dacă pe stadioanele din ţară femeile au intrări gratuite, nu la acelaşi tratament sunt supuse fetele de la Reşiţa. La Oradea, pe stadionul ,,Iuliu Bodola’’ fetele de la Reşiţa au băgat mâna în buzunare, au scos cei 10 lei şi şi-au achiziţionat bilete. Corect o fi oare asta? Dar fetele din GRN96 sunt fete mândre de culorile roş-negre… Cu scuze dacă am uitat pe careva, dar vorba celor de la Holograf ,,Vine o zi’’…
Închei aceste rânduri despre Galeria GRN96 tot cu nişte vorbe primite de la un suporter din Oradea: ,,De pe vremea când ne vizitau aici la Oradea mari echipe, n-am mai văzut o galerie aşa de frumoasă. M-aţi cucerit, pentru că voi nu înjuraţi, voi nu aveţi nimic de împărţit cu nimeni. Adevăraţii suporteri se comportă cum s-a comportat galeria de la Reşiţa. După ce jucătorul vostru a ratat acel 11 metri, voi l-aţi aplaudat şi încurajat. Bravo galeriei de la Reşiţa. Voi meritaţi în Divizia A (n.r: Liga Naţională). Felicitări şi mult noroc’’.

Dan-Alioşa Ulici

About dan aliosa

One comment

Lasă un răspuns