Guardia Rosso-Nera 1996 sau ,,Milaniştii din Banat”

Sigur că acei dintre dumneavoastră care ,,fie vreme bună, fie vreme rea” mergeţi să căscaţi gura sus în Valea Domanului la meciurile echipei CSM Reşiţa aveţi parte de fiecare dată de spectacolul oferit de galeria lui Marcel Guşcă, Guardia Rosso-Nera 1996. Nu de puţine ori pe stadionul ,,Mircea Chivu” puţinii spectatori au fost ei… CEI 40 DE NEBUNI FRUMOŞI AI LUI GUŞCĂ… Aceşti oameni ai galeriei GRN96 sunt trup şi suflet lângă echipa roş-negrilor din Valea Domanului. Sigur că nu mulţi dintre noi spectatorii obişnuiţi ştiu cu adevărat prin câte trec aceşti oameni. Mulţi lucrează şi se învoiesc de la muncă, pierzând bani la salariu, să susţină echipa favorită, mulţi dintre ei elevide liceu, economisesc din ,,diurnele” zilnice ca să însoţească echipa în deplasare, mulţi dintre ei se împrumută în stânga şi în dreapta ca să facă rost de 25-30 lei să aibă de-o deplasare. Sigur că pentru mulţi sunt sume nesemnificative, dar şi mai adevărat este că aceşti copii fac sacrificii.

Dacă de multe ori unicul lider Marcel Guşcă nu reuşeşte să facă rost de o mică sponsorizare, microbuzele sau autocarul necesar deplasării trebuiesc plătite. Şi-s bani mulţi. Dacă lângă echipa din Valea Domanului a apărut Munti, sigur că acei binevoitori au sărit să ajute. Şi mai adevărat însă că oamenii şi-au zis în sinea lor ,,Lasă băh că are asta bani” şi-atunci de ce să nu ciupească şi ei ceva în plus? Ei bine, cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, acelaşi lider pune piciorul în prag şi nu permite acestor ,,oameni de bine” să-l jecmănească pe Munti. Probabil v-oi supăra pe mulţi iar cu sinceritatea mea, dar trebuie să se ştie şi aceste aspecte. Probabil se v-or inchide multe uşi în faţa lui Marcel Guşcă în momentul în care acesta v-a solicita ajutor pentru un microbuz sau autocar, dar nu mai pot să tac. Nu pot face asta din respect pentru aceşti suporteri minunaţi ai Metalului. Am avut ONOAREA să ma aflu de câteva ori printre aceşti adevăraţi susţinători roş-negrii. Am aflat cu surprindere că fiecare material costă, fiecare baner afişat cu diferite mesaje, costă, şi chiar costă mult, am aflat că suporterii plătesc şi-o cotizaţie, şi-aşa îşi fac rost de bani, pentru banere, mai o reparaţie la tobă, mai de una mai de alta…

Puţini ştiu că în proporţie de 60-65 % dintre suporterii GRN96 îşi cumpără bilete la meciurile de acasă. DA, o parte merg la casa de bilete a stadionului şi îşi cumpără bilet de intrare la meci şi totuşi intră pe la poarta destinată galeriei. Este un gest frumos al acestor oameni. Fiecare membru al galeriei, are un fular în culorile echipei, fiecare membru al galeriei are şi-o eşarfă, mai nou, am văzut tricouri la mulţi dintre ei. Ce este frumos la această galerie GUARDIA ROSSO-NERA, este că apar în rândurile ei multe fete, intitulate sugestiv ,,ULTRAS GIRLS”, fetele şi-au personalizat un mic baner ,,Drăcuşorul vinovat” fiind Nikol-Ultras Arlequina. Recunosc că n-am ştiut toţi reşiţenii din GRN96, şi asta pentru că, am descoperit întămplator că în această frumoasă galerie sunt trei băieţi de la Oraviţa, prezenţi la mai toate meciurile de acasă ale echipei, acasă pentru ei, însemnând un efort în plus pentru că cei trei vin la Reşiţa cu ,,ocazia”, care nu-i nici ea ,,pe de-a fecea” şi chiar costă ceva. Dar oamenii sunt bucuroşi, vin ca la spectacol şi-şi încurajează echipă până la epuizare. Nu contează că afară e frig, pentru ei nu contează că plouă, nu conteauă că-i vremea cum e…EI SPUN PREZENT… Suprins am fost şi când am aflat de-un susţinător al roş-negrilor de la Târnova. Băiatul ăsta vine uneori pe jos, da, vine pe jos peste 20 km să vadă pe Metalu. Pe băiatul ăsta de la Târnova l-am văzut cu lacrimi în ochi la Arad, cănd ,,Metalul meu a câştigat azi”… O solidaritate ca între aceşti ,,nebuni frumoşi ai lui Guşcă” nu mi-a fost dat să văd de multe ori. La o deplasare, picată şi ea aşa de rau, între plată şi avans, am văzut ceva ce rar se poate vedea… O şapcă roş-neagră şi ea a plecat din faţa autocarului şi fiecare punea acolo cât şi cum avea, un 5 lei, un 20 lei, un 2 lei. Sigur că habar n-aveam ce se întâmplă şi mă uitam ca viţelul la poartă nouă. M-am dumirit doar atunci când autocarul a oprit în faţa unui supermarket şi-am făcut o mică pauză de-o ţigare. Liderul Guşcă împreună cu două dintre fete şi-un alt inimos roş-negru stabilit în Timişoara dar un împătimit rosso-ner din ,,garda veche” – Seba… stăm şi fumăm, ne mai contrăm noi pe teme fotbalistice, mai ne dăm câte un cot ca deh, suntem bărbaţi şi dacă trece câte o muiere pe lângă noi ca bărbaţii… şi apare Guşcă cu o pungă plină într-o mână şi două sticle de suc sub braţ, mai vin şi cele două fete cu mâinile ocupate şi ele, mai vine şi Seba cu un bax de bere. Urcă oamenii în autocar, ne terminăm ţigările şi plecăm din parcarea magazinului şi nu după mult timp, oprim la margine de oraş. Mă gândeam eu la o pauză de tigare şi na, treburi naturale… Ei aş, de unde… Coboară liderul şi fetele şi începe serbarea câmpenească. Ruzi de salam, mai o piparcă, mai câta brânză, pită din plin, mai vine câte unu’ şi mai pune la grămadă ce mai are el de acasă… şi uite aşa văd şi simt solidaritatea roş-neagră. Nimeni, dar absolut nimeni nu-i cu burta goală.

Recunosc că am fost plăcut impresionat de gestul unui puşti. Marcel Guşcă a pus acolo pe ,,masa” improvizată bonurile de casă de la magazin. Dăcă cineva are impresia că a fost o singură persoană care să-şi arunce măcar ochii pe acele bonuri de casă, e total pe dinafara de subiect. Un puşti, calm, fără nici o repezeală în gesturi, a mototolit acele bonuri de casă şi-a început să pună resturile de la mâncare în pungi astfel încât pe acolo s-a văzut clar că n-a trecut nimeni. Mi-am amintit atunci de vorbele unui jandarm orădean ,,Domnule, dacă toate galeriile care ne vizitează oraşul ar avea comportamentul OAMENILOR ăstora de la Reşiţa, cu siguranţă că spectacolul fotbalistic şi din tribune ar avea numai de câştigat, dar din păcate, vin suporteri ai altor echipe, şi-s câte 8-10 dar parcă-s din pădure. La ai voştri n-am auzit o înjurătură pe toată durata meciului pe când la ei, 90 de minute doar asta am auzit, parcă ăsta le era repertoriul, să înjure 90 de minute. FELICITĂRI REŞIŢENI !!!” Plecaţi dis de dimineaţă de la Reşiţa, pe toată durata traseului s-a cântat. Recunosc că dacă aş canta 15-20 minute cu siguranţă că m-ar lăsa repede vocea. Credeam că-şi fac doar încâlzirea, că repetă ceva. Da de unde ! Au cântat şi-au făcut o atmosferă cum recunosc că mi-aş dori cât mai des să mă înconjoare. De la cinci fără un sfert de dimineaţă şi până la şapte seara când am intrat în oraş, oamenii ăştia n-au tăcut o clipă. Să nu spun că aceşti 40, au acoperit câteva sute de spectatori oradeni. Sunt sigur că poate n-am să mai urc în autocar cu ei, că ,,am dat din casă”, dar merită să risc… Pot doar să mai scriu că-s atât de mândru că trăiesc în Reşiţa şi că pot să-i pozez pe aceşti ,,nebuni frumoşi inimoşi ai lui Guşcă”.
FELICITĂRI GRN96 !!! FELICITĂRI MARCEL GUŞCĂ !!! FELICITĂRI CSM REŞIŢA că aveţi aşa galerie !!!