puscarie caransebes (1)Institutul Naţional al Patrimoniului alături de Fundaţia Konrad Adenauer şi Primăria municipiului Râmnicu Sărat participă, în perioada 12-15 septembrie 2013, în cadrul unui workshop internaţional organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

În acest context vor fi stabilite principalele direcţii de acţiune pentru transformarea fostei închisori de la Râmnicu Sărat, unul din cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, în Memorial al Victimelor Comunismului. O astfel de închisoare a funcționat și la Caransebeș, în clădirea în care astăzi funcționează Colegiul Tehnic Decebal, fostul Grup Școlar Auto.
Evenimentul va fi deschis oficial cu o conferinţă de presă care va avea loc vineri, 13 septembrie, orele 11.00, în incinta fostului penitenciar Râmnicu Sărat.

‘În premieră, vom anunţa la Râmnicu Sărat demararea unei politici publice şi a unei campanii naţionale aferente transformării unui număr de număr de foste închisori comuniste şi lagăre sau colonii de muncă în muzee memoriale ale victimelor comunismului. Este inadmisibil că România nu are până acum un asemenea circuit memorial, amenajat în memoria celor care şi-au pierdut ani grei sau chiar viaţa în aceste spaţii ale terorii. Deja, INP finanţează restaurarea Memorialului Fortul 13 Jilava. În anii următori, sperăm ca alte câteva foste închisori sau spaţii să aibă aceeaşi soartă. La acest proiect, vom lucra în lunile următoare cu cercetători, istorici, specialişti ai INP şi din Ministerul Culturii pentru a întocmi o evidentă clară şi să vedem ce trebuie să facem pentru fiecare – clasare a respectivului obiectiv, includere în Programul Naţional de Restaurare, proiectare etc’, a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Workshop-ul va reuni specialişti şi experţi din România şi din străinătate în domeniul restaurărilor de monumente şi al represiunii comuniste, care vor identifica cele mai creative şi eficiente soluţii pentru realizarea proiectului, a cărui finalizare este estimată pentru anul 2016. Acesta este primul workshop internaţional organizat vreodată în România cu scopul identificării unor soluţii în vederea transformării unui fost spaţiu de detenţie în Memorial al Victimelor Comunismului.

Printre invitaţii speciali aşteptaţi la eveniment se numără domnul Daniel Barbu, Ministrul Culturii, domnul Alexandru Muraru, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului domnul Andrei Muraru, Preşedinte executiv IICCMER, domnul Sven-Joachim Irmer, directorul Fundaţiei Konrad Adenauer România şi Republica Moldova, domnul Viorel Holban, primarul municipiului Râmnicu Sărat şi doamnele Rodica şi Flavia Coposu, surorile seniorului Corneliu Coposu.

Despre proiectul Memorial Râmnicu Sărat

Prin proiectul Memorialul Râmnicu Sărat, IICCMER şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională.

În iunie 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICMER) a preluat în administrare fosta închisoare de la Râmnicu Sărat cu scopul de a organiza un Memorial al Victimelor Comunismului. În ultimii ani, IICCMER a demarat o serie de acţiuni menite să sensibilizeze factorii decizionali, să informeze publicul larg asupra imensului capital memorial al acestui loc, dar şi să obţină soluţii viabile de valorificare muzeală. Printre acţiunile întreprinse în acest sens se numără şi realizarea unei expoziţii şi a unui website, ambele destinate închisorii de la Râmnicu Sărat, organizarea unor conferinţe cu tematică specifică, dar şi a unui concurs de proiecte destinat tinerilor arhitecţi.

În decembrie 2012, pentru prima dată în ultimii 23 de ani, Guvernul şi-a asumat, prin Programul de guvernare pentru 2013-2016, organizarea unui spaţiu muzeal distinct care să ilustreze inclusiv amprenta represivă a regimului comunist. Tot în decembrie 2012, IICCMER a reuşit, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care să permită demararea proiectului, pas decisiv pentru transformarea închisorii de la Râmnicu Sărat în Memorial. Recent, Guvernul a acordat Institutului fondurile necesare pentru realizarea studiilor tehnice în vederea restaurării imobilului.

Istoric INP Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi care coordonează întreaga activitate a instituţiei. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelor istorice naţionale şi a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În acelaşi timp, dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu. INP realizează şi pune în valoare baza naţională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona, Horia Teodoru ş.a.

Leave a reply