Home / Arad / Mii de pelerini s-au rugat la Mănăstirea franciscană Maria-Radna din Lipova

Mii de pelerini s-au rugat la Mănăstirea franciscană Maria-Radna din Lipova

sfintire biserica bocsa romana III (1)Mii de pelerini din ţară şi din străinătate au luat parte, la finalul acestei săptămâni, la slujbele oficiate cu ocazia Solemnităţii Naşterii Sfintei Fecioare Maria, în Basilica papală ”Maica Harurilor” din interiorul Mănăstirii franciscane Maria – Radna, din oraşul Lipova.

Slujbele au fost oficiate în limbile bulgară, maghiară, croată, germană şi română, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, a avut loc o slujbă specială pentru pelerinii de etnie romă.

”Primii pelerini au început să sosească în cursul zilei de vineri, continuând însă să sosească în număr mare, atât sâmbătă cât şi duminică, aşa încât numărul acestora a ajuns în cele trei zile de ordinul miilor. Conform unei vechi tradiţii, unii dintre aceştia, mult mai puţini însă ca odinioară, au străbătut drumul de acasă până la mănăstire pe jos”, a declarat părintele Andreas Reinholz, preotul paroh al mănăstirii.

Sărbătoarea hramului Basilicii papale ”Maica Harurilor” din incinta Mănăstirii Maria – Radna a început de fapt, vineri după-masă, odată cu sosirea primilor credincioşi, între care se aflau, potrivit tradiţiei, etnici bulgari romano-catolici din comunele timişene Breştea şi Dudeştii Vechi, dar şi din comuna arădeană Vinga. Aceştia, alături de preoţii lor, şi-au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni şi intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară şi română.

Au sosit şi pelerini de etnie croată din judeţul Caraş-Severin, dar şi pelerini de etnie maghiară din judeţele Timiş şi Arad, credincioşi greco-catolici din Bihor şi Arad, precum şi ortodocşi din Lipova şi din localităţile învecinate.

Sâmbătă, după oficierea liturghiilor, cu toţii au plecat în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge ”Drumul Crucii”. La final, întreaga procesiune a înconjurat altarul bisericii, iar înainte de a ieşi din biserică, cu toţii s-au rugat la icoana Sfintei Fecioare Maria.

Întreaga noapte de sâmbătă spre duminică, Bazilica a rămas deschisă pentru cei care au dorit să se roage, la miezul nopţii fiind oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care au fost invitaţi să ia parte, în mod special, credincioşii de etnie romă.

Duminică, ziua când s-a prăznuit de fapt în acest an Naşterea Sfintei Fecioare Maria, cel mai important moment a fost cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificală în română – maghiară – germană.

Totodată, în spatele Bazilicii Papale, a fost oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioşii greco-catolici.

Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfântă Liturghie în limba română, celebrată de părintele paroh Andreas Reinholz.

Tot cu ocazia acestei mari sărbători creştine, credincioşii au scormonit pământul pe dealul din spatele mănăstirii, în căutarea unor seminţe care, potrivit tradiţiei, ar fi ”lacrimile Maicii Domnului” şi care se zice că ar avea puteri miraculoase.

Mănăstirea Maria – Radna este unul dintre cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România. Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă.

Potrivit legendei, grav bolnavă de ciumă, soţia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad a avut un moment de profeţie cu puţin înainte de a simţi că îi vine sfârşitul, spunându-le celor apropiaţi că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia oraşul era un pelerinaj la Radna. Aceeaşi legendă spune că toţi aceia care au ascultat-o şi au făcut pelerinajul au scăpat de groaznica boală.

Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înfiinţată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniţi din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca, în anul 1626, mănăstirea franciscanilor să fie reînfiinţată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obişnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668.

Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfinţită în anul 1767. În biserică este păstrată şi astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, rama de argint în care este montată (înaltă de 3,30 m şi lată de 2,7 m) fiind confecţionată între anii 1769 – 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser, această operă de artă fiind unică în această parte a Europei.

După 1948, pelerinajele au fost interzise, ele fiind reluate timid, cu o mai mică amploare, în anii ’70.

În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obişnuit, în limbile română, maghiară şi germană. AGERPRES

About elena.frant

Check Also

Se împlinesc 31 ani de la înființarea Partidului Ecologist Român

“La multi ani, PER! Să crești mare și puternic!” transmite Dănuț Pop, președintele Partidului Ecologist …

Lasă un răspuns