Sesiunea ordinară de toamnă a Senatului din legislatura 2012-2016 a început fără să fie înregistrate modificări în ceea priveşte numărul total al membrilor camerei superioare a Parlamentului faţă de prima sesiune ordinară.

Astfel, dacă la începutul legislaturii au depus jurământul de onoare 176 de senatori, numărul acestora a scăzut ulterior la 174, două posturi fiind declarate de plen vacante, prin demisia lui Dan Voiculescu (PC), ales în circumscripţia electorală 42 Bucureşti, şi a lui Olosz Gergely (UDMR), ales în colegiul uninominal 15 Covasna.

În prima sesiune ordinară au putut fi remarcate unele schimbări în componenţa grupurilor parlamentare, grupul PDL pierzând un senator prin demisia lui Leonard Cadăr, care a ales să activeze ca independent. Şi Valentin Todiraşu şi-a prezentat demisia din grupul senatorilor democrat-liberali, însă a rămas afiliat acestuia. Astfel, la finele primei sesiuni, grupul PDL are 23 de membri, acelaşi şi în debutul actualei sesiuni.

Şi PP-DD a pierdut, în sesiunea anterioară, doi senatori care şi-au anunţat în plen afilierea la grupul PC. Este vorba despre Tudor Barbu şi despre Mihai Cristian Dănuţ.

În grupul senatorial al PSD s-a înregistrat o schimbare prin excluderea din partid a lui Valer Marian, acesta fiind pentru o perioadă senator independent neafiliat politic, ulterior (la data de 25 iunie) afiliindu-se grupului PP-DD, care astfel ajunge să fie compus din 20 de senatori.

În ceea ce priveşte numărul de senatori care compun în total grupurile USL, acesta a rămas acelaşi – 122 (PSD – 63 senatori, PNL – 50 de senatori, PC – nouă senatori).

În componenţa grupului senatorial al UDMR nu s-au operat modificări în actuala sesiune faţă de cea anterioară, grupul fiind compus din opt senatori.

Şi structura actualului Birou Permanent al Senatului ar putea fi menţinută şi în sesiunea de toamnă, întrucât la nivelul Camerei Superioare a Parlamentului nu au fost înregistrate modificări în ceea ce priveşte algoritmul politic, potrivit vicepreşedintelui social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu. În prezent, Biroul Permanent al Senatului este format din preşedinte – Crin Antonescu (PNL); patru vicepreşedinţi – Florin Constantinescu (PSD), Cristian Dumitrescu (PSD), Nicolae Moga (PSD), Vasile Nistor (PC); patru secretari – Ion Purec (PP-DD), Ion Rotaru (PSD), Mario Oprea (PNL), Alexandru Pereş (PDL); şi patru chestori – Ioan Chelaru (PSD), Marius Nicoară (PNL), Verestoy Attila (UDMR), Dumitru Pelican (PC).

Senatorii s-au confruntat, chiar din prima zi, cu solicitarea primită din partea Procurorului general cu privire la începerea urmăririi penale împotriva senatorului Varujan Vosganian, aceasta fiind repartizată Comisiei juridice care va transmite ‘cu celeritate’ punctul său de vedere conducerii Senatului.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni că nu comentează acuzaţiile aduse de DIICOT ministrului Economiei, Varujan Vosganian, adăugând însă că acesta are foarte multe de spus împotriva acuzaţiilor formulate de procurori. El a exclus, deocamdată, o discuţie în Parlament pe tema acordării avizului cerut de DIICOT. ‘Deocamdată nu avem de-a face decât cu o ştire de presă. Un comunicat este tot o ştire de presă autentică, nu pe surse. Dar nu avem de-a face instituţional cu o adresă. Sigur că îi vom da în curs, în conformitate cu toate normele constituţionale şi parlamentare’, a argumentat Antonescu.

Tot la începutul săptămânii, Biroul Permanent al Senatului a decis transmiterea către Comisia juridică, pentru un punct de vedere, a celor două rapoarte de evaluare privind starea de incompatibilitate a senatorului Valer Marian şi a fostului senator Marian Rasaliu, întocmite de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

O prioritate principală pentru senatorii puterii este modificarea Constituţiei.

Astfel, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat că modificarea Constituţiei rămâne un proiect actual în agenda USL, deşi amânarea organizării referendumului pentru adoptarea noii legi fundamentale sau găsirea unei noi soluţii pentru proiectul regionalizării nu constituie voinţa Uniunii.

El a precizat că în octombrie Comisia de la Veneţia îşi va exprima opinia finală pe tema proiectului de revizuire a Constituţiei.

Referitor la regionalizare, Antonescu a subliniat că, în condiţiile amânării referendumului pentru Constituţie, USL caută, la propunerea PSD, o soluţie de modificare a Legii 315/1998.

În plen, senatorii au respins cererea de reexaminare transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru modificarea Legii referendumului.

Şeful statului susţinea o participare de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Prin legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului se introduce, sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel puţin 30% şi un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Cererea de reexaminare a fost respinsă prin adoptarea raportului întocmit de către Comisia juridică a Senatului, care propunea plenului adoptarea proiectului de lege în varianta decisă în data de 29 mai de Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz, şi transmisă spre promulgare preşedintelui, dar ţinându-se cont de completările formulate ulterior de către Curtea Constituţională prin decizia din 26 iunie.

Astfel, proiectul legii în forma iniţială a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Pe 26 iunie, Curtea Constituţională a României a decis că este constituţională modificarea Legii de organizare şi desfăşurare a referendumului prin care a fost scăzut pragul de prezenţă dacă nu se aplică un an de la data intrării în vigoare.Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Plenul Senatului a mai aprobat, în această săptămână, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române, la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) din 28 septembrie 2012 şi a Scrisorii prin care se solicită prelungirea Angajamentului Stand-By dintre România şi FMI, de tip preventiv.

Între proiectele care au trecut de plenul Senatului se mai află proiectul legislativ privind OUG nr. 54/2013 care vizează măsuri de reorganizare, prin divizare parţială, a regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin (RAAN) şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2013 privind reglementarea regimului juridic al apei grele preluate de Societatea Naţională ‘Nuclearelectrica’ – SA prin alocaţii de la bugetul de stat, în perioada 2006-2011, precum şi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.

Conducerea Senatului a aprobat, pe de altă parte, ca anul viitor să fie organizate, sub egida acestei instituţii, sesiuni ştiinţifice în parteneriat cu mediul academic, organizarea unor expoziţii tematice de carte/documente sau fotografii referitoare la istoria instituţiei (acestea urmând să fie organizate prin Biblioteca Senatului, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale), precum şi organizarea unei şedinţe solemne a Senatului, la care să fie invitaţi, pe lângă actualii senatori, şi foşti preşedinţi de Senat, reprezentanţi ai autorităţilor statului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, dar şi oficialităţi europene. La nivel extern, se propune ca prin sprijinul Institutului Cultural Român să fie organizate sesiuni de comunicări ştiinţifice şi expoziţii. Totodată, se are în vedere organizarea, la Bucureşti, a unei sesiuni a Asociaţiei Senatelor din Europa dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României.

Nu în ultimul rând, se doreşte organizarea unor vizite în Senat sub egida ‘Porţi deschise’, precum şi organizarea unor vizite ale tinerilor în cadrul cărora aceştia să simuleze dezbateri parlamentare în sala de plen a Senatului.

Situaţia din Orientul Mijlociu, cu referire la criza din Siria, a constituit unul dintre principalele subiecte în discuţiile purtate marţi de preşedintele Senatului, Crin Antonescu, cu ministrul adjunct al afacerilor externe al Statului Israel, Zeev Elkin.

Crin Antonescu a vorbit despre obligaţiile Parlamentului în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. ‘Majoritatea parlamentară, cel puţin, dar eu cred că avem un consens în Senat şi în Parlamentul României, considerăm că, în ceea ce priveşte situaţia din Siria, are obligaţii nu doar politice, ci şi morale, că asemenea lucruri nu pot să permită la nesfârşit tăcerea şi pasivitatea’, a spus Antonescu. Totodată, şeful Senatului a dat asigurări, din perspectiva parlamentară, că România va fi ‘în prima linie’ în cazul în care partenerii internaţionali vor decide o intervenţie în Siria. AGERPRES

Leave a reply