Cum în Caraș-Severin trăiește o importantă comunitate slovacă, alături de cea cehă, vizita a fost una interesantă și urmărită.

Declarația de presă comună a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, și a preşedintelui Republicii Slovace, domnul Ivan Gašparovič

 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, efectuează, în perioada 28 – 29 august a.c., o vizită oficială în Republica Slovacă. Cu acest prilej, domnul președinte Traian Băsescu a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Slovace, domnul Ivan Gašparovič, urmate de o declarație de presă comună.

Vă prezentăm, în continuare, textul declarației de presă susținută de cei doi șefi de stat:

Preşedintele Republicii Slovace, domnul Ivan Gašparovič: Bună ziua tuturor. De la bun început am vrut să subliniez că după summitul celor 20 de preşedinţi în Bratislava, este deja a doua vizită a domnului preşedinte al României în Slovacia. Această vizită are totuşi o conotaţie specială, pentru că se realizează în ajunul Insurecţiei Naţionale Slovace, adică 69 de ani de la aniversarea insurecţiei naţionale slovace şi împreună cu domnul preşedinte vizităm şi Cimitirul Ostaştilor Români căzuţi pentru eliberarea Slovaciei. Mai mult de 10.000 de eroi români au căzut pe teritoriul Slovaciei şi, în altă ordine de idei, am mai spus, domnule preşedinte, că s-a găsit un moment în istorie când ostaşii români au refuzat să vină în Cehoslovacia, adică în august ’68. Pe lângă acele moment festive de care vorbeam, am constatat şi o colaborare economică crescândă, pentru că anul trecut colaborarea economică a reprezentat 1,7 miliarde de euro între cele două ţări. Am constatat cu plăcere că fiind membri ai Uniunii Europene şi NATO, de fapt menţinem aceeaşi poziţie şi nu avem nicio problemă deschisă. Am vorbit şi despre spaţiul privilegiat în care încă România nu a ajuns – e vorba de spaţiul Schengen, dar Slovacia sprijină intrarea României în spaţiul Schengen. Nu am ocolit nici problema securităţii energetice. Am constatat foarte multe puncte comune, interese comune şi noi credem în continuare că energia nucleară este cea mai ieftină, cea mai curată şi noi credem că banii investiţi în dezafectarea centralelor nucleare ar putea servi pentru cercetările care să asigure securitatea sporită a centralelor nucleare. Bineînţeles, am vorbit şi despre politica faţă de minorităţi, pentru că în România trăiesc, dacă sunt bine informat, 18 etnii. Noi am căzut de acord asupra unui fapt foarte important, dacă un individ este liber, trăieşte în libertate, de fapt nu are nevoie de drepturi colective, pentru că în acelaşi timp este şi cetăţeanul unei ţări unde trăieşte. Vream să mulţumesc domnului preşedinte al României pentru atitudinea faţă de minorităţile naţionale, în mod deosebit faţă de slovaci, de minoritatea slovacă, care trăieşte în România de peste 200 de ani şi care are o poziţie demnă, respectată, şi ca dovadă elocventă a acestei politici este prezenţa parlamentarului slovac în Parlamentul României, domnul Merka, care a confirmat cele spuse de mine, adică slovacii o duc bine şi au un statut respectat şi au o poziţie demnă. Încă o dată mulţumesc, domnule preşedinte, pentru această politică! Am vorbit, bineînţeles, şi despre lărgirea Uniunii Europene în legătură cu alte ţări balcanie; am vorbit şi despre Parteneriatul Estic, dar nu vreau să vorbesc mai mult, ca să nu iau temele domnului preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc mult, vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita Slovacia în preajma unui moment de sărbătoare pentru ţara dumneavoastră, sărbătoare la care, poate sau în mod cert, nu poate, o mică contribuţie şi-a adus-o şi Armata Română. Vă muţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o. În întâlnirea noastră am abordat, practic, toate problemele de interes bilateral, dar şi cele de interes european. Aş vrea să subliniez faptul că şi România are în politica sa energetică viziunea dezvoltării energiei obţinute din reacţie nucleară, a energiei nucleare, şi proiectul nostru este să construim al treilea şi al patrulea reactor nuclear, în condiţiile în care România este o ţară care-şi produce singură uraniul, îşi produce singură apa grea şi realizează intern 80% din reactorul nuclear tip CANDU. Aş sublinia problema minorităţilor, a fost un subiect de discuţie cu domnul preşedinte Ivan Gašparovič. România a adoptat standardele europene de tratare a minorităţilor, dar asta înseamnă că au dreptul să-şi păstreze cultura, limba, au dreptul să fie sprijiniţi să aibă ziare, televiziuni, radiouri în limba proprie, au dreptul să înveţe în limba maternă şi au obligaţia să fie loiali statului român. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun, aici, la Bratislava, că statul român mulţumeşte minoritarilor slovaci, care sunt buni cetăţeni ai statului român, sunt oameni harnici şi dacă veţi veni în România veţi vedea ce frumos arată localităţile locuite de slovaci. În acelaşi timp, spun şi aici ce spun şi la Bucureşti, nu vom accepta niciodată teoria drepturilor colective şi nu vom accepta să vină altcineva din afara României să ne spună cum să ne organizăm administrativ. Am mulţumit domnului preşedinte pentru excelenta colaborare pe care o avem în cadrul instituţiilor internaţionale, în dezvoltarea strategiei Dunării, care este de interes deosebit pentru toate ţările riverane, dar şi pentru România în mod special pentru că avem 1075 de km de Dunăre. L-am informat pe domnul preşedinte că pentru România Republica Moldova este o prioritate şi anul acesta se va interconecta cu o nouă linie sistemul energetic din România, iar ieri s-a început construcţia interconectării între sistemul de gaze al României şi al Republicii Moldova. Sigur, în discuţii am abordat şi poziţiile noastre în ceea ce priveşte Kosovo şi am constatat că avem abordări similare, am analizat situaţia din Siria şi n-am evitat nici problema crizei datoriilor suverane din Europa. Vă mulţumesc mult.

Întrebare: Întrebarea mea pentru dumneavoastră, domnilor preşedinţi, domnule Ivan Gašparovič, domnule Traian Băsescu, înţelegând că aţi discutat problematica legată de minorităţile naţionale, ştiut fiind faptul că cel puţin una dintre importantele minorităţi naţionale, atât în Slovacia, cât şi în România, se regăsesc bine reprezentate, aş fi vrut să vă întreb în ce măsură aţi discutat şi despre o abordare comună, eventual regională, la problema ridicată de o anumită minoritate – mă refer acum la cea maghiară – şi, în acest context, cum vedeţi dumneavoastră perspectivele şi dacă aveţi în vedere şi un schimb de bune practici dintre cele implementate în acest domeniu în ţările dumneavoastră? Mulţumesc.

Preşedintele Republicii Slovace, domnul Ivan Gašparovič: Din acele discuţii a reieşit, a rezultat şi problema minorităţilor şi am constatat că, de fapt, am luat şi luăm atitudine faţă de acea minoritate, ca şi faţă de ceilalţi cetăţeni ai ţărilor noastre. Noi nu acordăm o prioritate deosebită unei anumite minorităţi, deloc. Noi luăm o atitudine echidistantă faţă de toate minorităţile care trăiesc în Republica Slovacă. Ba mai mult, am permis să existe o universitate aparte, care aparţine unei minorităţi, dar repet şi subliniez că este o universitate de stat, nu aparţine minorităţii propriu-zise sau altui stat, aparţine statului slovac. Deci, cu domnul preşedinte am constatat, de fapt, că avem o politică comună faţă de minorităţi şi doar dorim ca să se comporte minorităţile ca şi cetăţenii ţărilor noastre.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că nu trebuie să mai fac nicio completare la ce a spus domnul preşedinte Gašparovič. Şi România şi Republica Slovacă şi-au adaptat legislaţia şi au garantat standarde europene pentru minorităţile de pe teritoriul lor. Aşa că între noi nu există nicio divergenţă cu privire la modul în care abordăm problema minorităţilor, dar este categoric că, aşa cum a făcut-o România, cum a făcut-o şi Slovacia, atunci când se încearcă depăşirea unor limite, statele reacţionează, politicos, cu vorbă bună, dar reacţionează.

Leave a reply