Torționarul Vișinescu ar putea fi anchetat

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împotriva numitului Vişinescu Alexandru, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 – 1963, pentru a analiza oportunitatea preluării în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi Criminalistică.

Precizăm că, la data de 07.08.2013, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor şi eventuala incidenţă a normelor privind prescripţia, acestea pot fi analizate numai după efectuarea de cercetări în cauză.

În temeiul dispoziţiilor art. 209 alin. 41 din Codul de procedură penală, s-a dispus, azi, 09.08.2013, preluarea cauzei privind pe Vişinescu Alexandru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Motivele care au stat la baza deciziei de preluare vizează complexitatea cauzei, volumul mare de activităţi procesuale şi procedurale ce urmează a fi efectuate în vederea soluţionării cu celeritate a acesteia.

Visinescu poate fi anchetat crede Monica Macovei care transmite și argumente juridice

Sesizarea Parchetului General in cazul Alexandru Visinescu a fost posibila pe baza Legii 27/2012, lege pe care am scris-o impreuna cu Sever Voinescu, care a depus-o in Parlament alaturi de alti parlamentari romani, si care a fost adoptata in martie 2012. Legea 27/2012 a inlaturat prescriptia pentru omor, in diferite situatii, iar detalii despre aceasta pot fi consultate aici, aici si aici.

In esenta, am propus in legea 27/2012:

1. inlaturarea prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav si infractiuni intentionate care au avut ca urmare moartea victimei) pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie la data intrarii in vigoare a acestei legi.

2. introducerea sintagmei ‘indiferent de data la care au fost comise’ pentru imprescriptibilitatea infractiunilor de genocid, crime contra umanitatii si de razboi.

Legea 27/2012 a fost publicata in Monitorul oficial din 20 martie 2012, acesta fiind momentul intrarii in vigoare.

In cazul Visinescu, pot fi luate in calcul doua variante:

1. In perioada comunismului, calculata pana la 22 decembrie 1989, prescriptia a fost suspendata, deci nu a curs. Exista hotarari judecatoresti  in acest sens. Asta inseamna ca termenul de prescriptie incepe sa curga din 22 decembrie 1989, cand a fost inlaturat regimul comunist.

Termenul la care se implineste prescriptia speciala pentru omor deosebit de grav este de 22 de ani si jumatate, adica in iunie 2012. Altfel spus, in martie 2012, cand a intrat in vigoare Legea 27/2012, prescriptia speciala nu se implinise in cazul Visinescu. O ancheta a procurorilor poate analiza si acest aspect.

2. Prizonierii erau ‘persoane cazute sub puterea adversarilor’ (politici, in astfel de cazuri), ceea ce scoate cazul Visinescu din sfera dreptului comun si il duce in sfera normelor legale dedicate ‘infractiunilor de genocid, crime contra umanitatii si de razboi’. In legea 27/2012, pe care am scris-o pentru a introduce in dreptul romanesc imprescriptibilitatea omorului, am prevazut si imprescriptibilitatea infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi ‘indiferent de data la care au fost comise’. Aceste infractiuni pot fi cercetate si judecate oricand. Exista, asadar, si varianta incadrarii faptelor comise de Alexandru Visinescu in categoria ‘crime impotriva umanitatii’ care nu se prescriu niciodata, indiferent de legea nationala de la data comiterii lor.

Procurorii si judecatorii au obligatia de a incadra juridic faptele descrise in sesizarea IICCMER in cazul Visinescu in functie de ancheta si de probe, dar si pe baza dreptului international. Ma refer in primul rand la art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii.

Conventia ONU porneste de la un precedent istoric ilustru, cel al Cartei Tribunalului Militar International de la Nürnberg, ale carei principii de drept  international sunt recunoscute ulterior prin Rezolutiile ONU 3 (I) si 95 (I) din 13 februarie 1946 si 11 decembrie 1946. Finalitatea Conventiei ONU este aceea de a stabili un regim juridic derogator pentru un set de infractiuni, in sensul in care acestea sunt declarate imprescriptibile, indiferent de momentul la care au fost comise si indiferent daca, la momentul comiterii lor, acestea constituiau incalcari ale legii penale nationale in  tarile in care au fost comise (Rezolutia Adunarii Generale ONU, nr. 2391 (XXIII) din 26 noiembrie 1968, Art. 1). Este de notorietate ca aceste prevederi s-au aplicat pentru fapte comise anterior adoptarii lor (cum sunt crimele de genocid, contra umanitatii si de razboi din timpul celui de la doilea razboi mondial).

Legea 27/2012 si dreptul international le permit procurorilor sa faca ancheta si judecatorilor sa condamne, pe baza de probe. Din martie 2012, discutia despre prescriptia pentru omor, genocid, crime impotriva umanitatii sau de razboi este o falsa problema.