Invitată de către Dan Liuț, directorul Casei de Cultură din Bocșa, să prezinte a XX-a ediție a Festivalului Național de Folclor ”Aurelia Fătu Răduțu”, cunoscuta prezentatoare TV, Mihaela Tatu, a mărturisit că acest lucru a fost pentru ea o mare binecuvântare.
Reporter: ”Câteva gânduri”.
Mihaela Tatu: ”Mi-ar plăcea ca în urma desfășurării acestui festival să văd pe sticlă tineri artiști care să spună: ”da, sunt laureat al Festivalului ”Aurelia Fătu Răduțu”, pentru că este unul din cele mai importante festivaluri din țară.”
Reporter: ”Ce ne puteți spune despre modul de organizare al Festivalului?”
M T: ”Vrei să fiu sinceră?”
Reporter: ”Foarte sinceră!”
M T: ”Mă bucur pentru faptul că cineva a avut inițiativă. Nu ne putem aștepta ca lucrurile să curgă. A fost greu și așa. Sunt trei ani de când cineva se străduiește. Dan Liuț îmi este prieten, este oranizator, este directorul festivalului. Gândește-te că eu știu de festival de o lună și jumătate-două, se străduiește și el și primarul, care e foarte tânăr, și locuitorii. Știu cât de greu au făcut rost de sponsori. Unii i-au promis și l-au lăsat baltă și au apărut alții pentru că fiecare lucru făcut cu suflet, cu iubire, cu credință are un înger păzitor și eu cred că acest festival are înger păzitor. Nu putem face comparații, nu suntem în alte zone ale țării. Este un festival care trebuie să crească cu bunăvoință, cu răbdare, cu generozitate, cu îngăduință, cu toleranță și cu înțelegere. Doar că trebuie să ne trezim puțin din amorțeala asta care îi caracterizează pe oameni. Dan este un om viu! Cred că de asta și rezonăm. Am văzut mulți oameni umblând, dar Dan este ”viu”! În concluzie, nu pot să răspund la întrebarea asta. Dacă aș fi cârcotașă m-aș apuca să zic ce merge și ce nu”.
Reporter: ”Care este relația dumneavoastră cu comunitatea din zonă?”
M T: ”De șase ani am casă în Dognecea. Iar eu particip la evenimentele din toată țara. Am prezentat la zilele orașului la Baia de Aramă, sau în zona de unde vin eu, Brașov, sau Făgăraș. Ar fi culmea aici, unde m-am îndrăgostit de aceste locuri, să nu vin și să nu-mi aduc aportul.”
Reporter: ”De câte ori veniți aici?”
M T: ”Foarte des”.
Reporter: ”Ce v-a determinat să vă luați casă aici (în Dognecea)?”
M T: ”Un prieten de-al meu a venit și, având o colaborare cu guvernul pe vremea când se desfășura campania ”A doua șansă”, trebuia să fotografieze centrele de zi și locurile în care comunitatea face ceva pentru copii cu posibilități intelectuale dar fără posibilități materiale. Și a ajuns în Dognecea să fotografieze Centrul de Zi. Bombănea mereu că drumul e rău și că-și face pulbere mașina. La un moment dat a dispărut și mă sună de pe un fix, dintr-un loc care se numește Colț de Rai și-mi spune: ”măi, dacă ai știi unde-am ajuns!…” Asta se întâmpla toamna, iar iarna, după Revelion, i-am spus să mă ducă și pe mine în locul acela frumos despre care vorbea. Am ajuns vinerea, sâmbăta am vizitat zona, duminică am văzut casa și luni am cumpărat-o. A fost dragoste la prima vedere. Doi ani n-am făcut nimic pentru că n-am avut un chior în buzunar, după aceea am început să amenajez puțin câte puțin, iar acum e extraordinar.”
Reporter: ”În prezent cu ce vă ocupați?”
M T: ”Cu foarte multe. În primul rând colaborez cu Zone Studio Oradea. Pun voce pe desene animate pentru copii. Probabil că asta îmi dă un chef de viață, un tonus și văd lucrurile întâmplându-se altfel în jurul meu. Apoi, sunt trainer și speaker la evenimentul care se numește ”Business days”. Care a avut loc la Oradea, apoi a fost la București și va fi la Craiova. Acolo am o altă activitate”.
Reporter: ”Deci aveți mai multe activități!”
M T: ”O, da! Uită-te puțin la mine! Lucrez în presă de peste 20 de ani. Ți se pare c-aș putea să stau să lâncezesc într-un colț când sunt atâtea de multe lucruri de făcut și așa de frumoasă e viața! Și mai am foarte multe de făcut”.
Reporter: ”Spuneți-ne de ce a-ți dispărut o perioadă de timp de pe micile ecrane”
M T: ”Nu am dispărut o perioadă de timp! Nu mă întorc în media până nu văd o schimbare. De doi ani de zile, după operație, mi-am luat o pauză, am călătorit un an și jumătate pentru că asta a fost dorința mea. Am câteva bucurii și nu vreau să ”plec” până nu mi le satisfac. De exemplu, mi-aș dori să lucrez într-o florărie, tip seră, apoi să plantez florile, să crească, să le îngrijesc, să-nflorească și să fac aranjamente ikebana și să le vând, adică să le spun povestea. Apoi mi-ar plăcea și am și făcut-o, să predau într-o grădiniță. Apoi, alt gând mare al meu a fost să pun voce pe desene animate și asta fac. Mi-ar plăcea să fiu coafeză dar și să lucrez într-un grajd de cai. Deci, două le-am făcut: vocea pe desene și am predat la copii. Ușor, ușor, o să le fac pe toate.”
Reporter: ”De unde atâta energie?”
M T: ”Din suflet, din iubire și pentru că fac parte din categoria oamenilor veseli. Și o altă bucurie a mea este călătoria. Am călătorit un an și jumătate peste tot.”
Reporter: ”Ca o încheiere, ce ne spuneți?”
M T: ”Mă voi întoarce în televiziune în momentul în care voi vedea că se schimbă ceva în mentalitatea directorilor și managerilor de posturi, pentru că în ceea ce se întâmplă acum eu nu mă regăsesc. Întotdeauna am promovat modele autentice. Acesta este unul dintre motivele pentru care am colaborat cu Dan Liuț. Acum nu mai există așa ceva. Voi tinerii nu aveți modele, acum, în media!”
Reporter: ”Ce le transmiteți bocșenilor?”
M T: ”Treziți-vă!! Aveți valori în jurul vostru! Aveți oameni care se străduiesc să facă ceva pentru voi, pentru noi, pentru toată lumea. Sprijiniții! Adunați-vă și faceți-vă simțită prezența! Fiți alături de cei care au energie să facă ceva!”
