La multi aniRomâncele victime ale violenţei soţilor riscă să fie agresate chiar şi după ce încearcă legal să se protejeze printr-un ordin de protecţie, drept garantat în ultimul an de Legea 25 din 2012, dovadă câteva hotărâri date de instanţe prin care, spre exemplu, la Sibiu, soţul este obligat de justiţie să stea la 100 de metri distanţă de soţia bătută, dar i se permite să-şi păstreze pistolul, a anunţat vineri, de Ziua Femeii, Camelia Proca din partea Asociaţiei pentru Libertate şi Egalitate de Gen (ALEG).

”Am întâlnit o situaţie contradictorie în privinţa posesiei armelor de către agresor, situaţie care ne-a atras atenţia. Într-un ordin de protecţie de la Sibiu, în care se prevede păstrarea de către pârât a unei distanţe minime de 100 de metri faţă de reclamantă, se respinge solicitarea reclamantei de predare a armei de către pârât”, a arătat Camelia Proca cu ocazia prezentării primului studiu naţional pe tema ordinului de protecţie în cazul violenţei în familie.

Aceasta a prezentat o altă situaţie în care nu era protejată victima, ci era mai mult protejat agresorul. Spre exemplu, unui soţ din judeţul Olt instanţa i-a impus să stea la minim patru metri distanţă de soţie şi copii, însă i-a dat dreptul de folosinţă a dormitorului pe care l-a împărţit cu soţia pe care a bătut-o.

Un alt judecător din Hunedoara a emis un ordin de protecţie prin care soţia bătută era protejată doar în sufragerie. ‘Un ordin de protecţie din Hunedoara impune interzicerea accesului pârâtului în sufrageria din locuinţa comună şi în acelaşi timp interzice pârâtului de a avea orice contact cu reclamanta, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod’, a exemplificat reprezentanta ALEG.

Judecătoria Slatina este prima în topul instanţelor care au ‘reuşit’ să protejeze cel mai greu o femeie, victimă a violenţei soţului ei. Astfel, aici a fost nevoie de aproape 200 de zile în care femeia nu a fost deloc protejată de soţul violent până când judecătorul a dat un ordin de protecţie. Iar la Slatina a avut loc ‘cel mai lung proces din ţară care a avut o durată totală de 197 de zile, în cauză fiind acordate opt termene de judecată, cererea fiind formulată de o femeie, soluţia fiind de admitere a cererii şi emitere a ordinului de protecţie’, a spus reprezentanta asociaţiei.

Foarte multe femei sunt bătute sau arse în mod repetat de soţii agresivi chiar în timpul în care acestea îşi caută protecţia în tribunale cerând ordin de protecţie, conform Cameliei Proca. ‘Nu ştim să fi murit cineva. Au fost situaţii în care victima a fost supusă la violenţe destul de grave’, a recunoscut reprezentanta ALEG.

O altă problemă semnalată de ALEG este că în majoritatea covârşitoare a cazurilor judecătorii nu respectă intimitatea victimelor, ceea ce înseamnă că 77 la sută din cazuri sunt judecate în afara camerei de consiliu, adică cu un public care află toate problemele femeii bătute.

Conform studiului menţionat, femeile sunt în general cele care cer protecţia în România din cauza violenţei în familie, nu bărbaţii. Un procentaj de 94 la sută din cererile pentru ordin de protecţie sunt depuse de românce, nu de partenerii lor. Din diverse motive, 10 la sută din femeile şi 8 la sută din bărbaţii care introduc cereri de protecţie se răzgândesc şi îşi retrag acţiunea.

Una din concluziile primului studiu naţional de acest fel arată clar că ‘durata judecării dosarelor nu respectă principiul celerităţii prevăzut de lege şi durata judecării constituie un element de risc de revictimizare pentru victime’. Cu alte cuvinte, în general, victima nu este crezută, ea trebuie să facă dovada că a fost bătută, spre exemplu prin certificat medico-legal, iar urgenţa nu prea există în aceste cazuri.

Poate cea mai gravă concluzie este cea că în România instanţele ‘nu respectă demnitatea victimelor aşa cum prevede legea’.

Una din soluţiile propuse este ca poliţiştii rurali şi medicii de familie de la ţară să se implice pentru a preveni violenţa în familie. O altă soluţie ar fi o metodologie a legii date anul trecut, în aşa fel încât să se poată da ordine de protecţie foarte repede în cazurile urgente şi grave.

Un număr de nouă ONG-uri au realizat primul studiu la nivel naţional cu privire la ordinul de protecţie, pe baza datelor culese de pe portalul instanţelor din România, www.portal.just.ro. Din 176 de instanţe judecătoreşti din România, 123 au fost sesizate cu cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie. În total, la nivelul ţării, în perioada 12 mai 2012 – 28 ianuarie 2013 au fost înregistrate 1.009 cereri de emitere a ordinului de protecţie. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în municipiul Bucureşti, în zona Moldovei, în judeţele Argeş şi Prahova, iar cele mai puţine în Covasna, Harghita şi Caraş-Severin.

Comments

Leave a reply