parcNormele europene (cerinţele Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE) impun statelor membre o inventariere periodică a zonelor protejate. În acest sens, anual, A.B.A Banat prin specialiştii biroului Plan de Management Bazinal, actualizează Registrul Zonelor Protejate. Prin acest document se urmăresc zonele protejate ce au legătură cu resursele de apă.

Registrul Spaţiului Hidrografic Banat defineşte cinci categorii de zone protejate şi anume: zone pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic, zone pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la poluare cu nitraţi şi sensibile la nutrienţi, precum şi zone destinate îmbăierii.

 Zonele protejate pentru captările de apă destinate potabilizării permit alimentarea cu apă a populaţiei, dar şi a unităţilor industriale care folosesc apa pentru fabricarea produselor alimentare şi băuturilor.

Numărul captărilor din spaţiul hidrografic Banat pentru alimentarea cu apă a localităţilor din surse de suprafaţă este de 37, iar a celor din surse subterane este de 247. Din numărul total al captărilor din sursele de suprafaţă, 45% au asigurate zone de protecţie sanitară cu regim sever, iar din totalul captărilor din surse subterane, 90% au asigurate perimetre de protecţie sanitară cu regim sever.

Pentru municipiul Timişoara alimentarea cu apă este realizată într-o proporţie de aproximativ 70% din surse de suprafaţă şi aprox. 30% din surse subterane; în Lugoj,  alimentarea cu apa se face aproximativ 55% din surse de suprafaţă şi 45% din surse subterane; Reşiţa şi Caransebeş sunt alimentate într-un procent de peste 99% din surse de suprafaţă.

Alimentarea unităţilor din industria alimentară se realizează doar din surse subterane ele fiind în număr 31 şi 95% au asigurat perimetru de protecţie sanitară cu regim sever.

 Zonele pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic au fost stabilite în urma identificării zonelor în care se practică pescuitul comercial şi a zonelor cu specii de peşti care au potenţial economic.

În total sunt 30 de zone protejate pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa în spatiul hidrografic Banat .

Aceste zone protejate sunt: zona Semenic – Cheile Caraşului; zona Domogled; zona Porţile de Fier; zona Mlaştina Sat; zona Aria naturală protejată Lacul Surduc este zonă protejată de interes local, zona Lunca Timişului; zona Rusc; zona Munţii Ţarcu este un SCI.

În siturile „Natura 2000” au fost identificate 6 specii prioritare: racul de ponoare, lupul, ursul, fluturele ţestos, gândacul sihastru.

A fost demarat şi procesul de atribuire a administrării şi custodiei ca o măsură importantă de management pentru ariile naturale protejate care a contribuit la creşterea numărului zonelor protejate care au custode/administrator, dar şi la creşterea numărului de planuri de management şi regulamente elaborate.

De asemenea, Registrul tratează şi zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi nutrienţi. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole au fost identificate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului pe baza evaluării condiţiilor naturale ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către corpurile de apă. Aceste zone sunt: Nera – Timişul Superior din care fac parte 50 de localităţi şi zona vulnerabilă Bega din care fac parte 85 de localităţi, ele reprezentând 80% din teritoriul spaţiului hidrografic Banat. Deoarece legislaţia în vigoare prevede ca lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi să fie reexaminată, revizuită sau completată o dată la 4 ani, aceste zone sunt în prezent în proces de reevaluare/redefinire.

A cincea categorie de zonă protejată pe care registrul o analizează este zona pentru îmbăiere. Această zonă se referă la acele zone naturale frecventate de populaţie pentru îmbăiere. La nivelul Spaţiului Hidrografic Banat, Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene împreună cu Administraţia Bazinală de Apă Banat nu au identificat zone de îmbăiere care să se încadreze în criteriile legislative de desemnare.

 “Privind numărul zonelor pentru protecţia habitatelor şi speciilor, trebuie să  menţionăm că acesta a crescut de la 20 în anii anteriori (2009-2011) la 30 în prezent (2012), iar suprafaţa acestora a crescut de la 18% în anii 2009-2011, la 25% în anul 2012, datorită continuării procesului de constituire a reţelei Natura 2000 în România, respectiv a desemnării de noi situri Natura 2000 şi extinderea unora deja existente. Din acest punct de vedere spaţiul hidrografic Banat se situează pe locul al 2-lea la nivel naţional ca şi grad de extindere al acestor areale naturale protejatea declarat directorul A.B.A. Banat,, Ionel Vlaicu.

 

Leave a reply