. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .p . . . . . . . . .
Sârbii o spun deschis: autorităţile din România încurajează defrişările de pe Nera

Sârbii o spun deschis: autorităţile din România încurajează defrişările de pe Nera

În data de  23  martie a.c a avut loc la Vârşeţ prima parte a conferinţei  cu tema Protecţia naturii în munţii
Vârşeţului şi în sudul Banatului care a fost organizată de Asociaţia GEA din Vârşeţ cu participarea unor
reprezentanţi din partea Administraţiei Pădurilor „Banatšume” din Pančevo, Facultăţii de Geografie din Belgrad,
Inspecţiei de Regim Silvic Pančevo, Institutului pentru Cercetări Biologice Belgrad, presei şi a unor ONG-uri din
Vojvodina.
Cu această ocazie GEC Nera şi Asociaţia Aurora (Serbia)
au prezentat rezultatele parţiale ale implementării în comun,
în anul 2011,  a unui proiect de monitorizare a tăierilor ilegale
de arbori de pe cursul râului Nera.
Concluziile şi comentariile participanţiilor privitoare la
prezentarea făcută de către cele două ONG-uri au evidenţiat
faptul că prin implementarea acestui proiect, pe teritoriul
Serbiei tăierile ilegale de arbori nu au putut fi stopate din
următoarele motive:
-Codul Silvic este foarte permisiv în raport cu cel din
România şi reglementările UE în acest domeniu.
-Regimul juridic al propietăţii terenurilor pe care s-au
făcut tăieri ilegale nu este suficient de clar.
-Consiliile Locale si Primăriile nu se implică în a sprijini
celelalte autorităţi în acţiunile de identificare a infractorilor.
-Ecosistemul transfrontalier comun de pe râul Nera se degradează rapid datorită , în special, tăierilor ilegale
de arbori de pe teritoriul Serbiei.
-Poliţia de frontieră şi poliţia locală din Serbia şi România nu colaborează suficient pentru stoparea tăierii
ilegale de arbori şi trecerea acestora peste zona de frontieră.
-Este necesară o implicare mai mare a factorilor majori de decizie din România şi Serbia ( Ministerul de
Externe, Ministerul Mediului, Comisia mixtă pentru apele de frontieră) pentru stoparea fenomenului tăierilor
ilegale de arbori.

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (1)
  • comment-avatar

    Primul trelevizor color l-am cmuaarpt in 1983,am fost norocosi sau privilegiati nu stiu cum e mai bine sa spun,se dadeau prin repartitie,sotul meu(D-zeu sa-l ierte si sa-l odiheasca-n pace) era ofiter de militie-la serviciul economic(pe atunci)si l-a rugat pe un alt coleg care raspundea de cooperatie sa ne rezolve si noua o repartitie, ce bucurie a fost pe noi! ne uitam si la desenele animate,imi amintesc ca era inainte de Craciun cand l-am primit,am organizat revelionul la noi acasa cu acest eveniment ,pentru ca trebuie sa recunosc noi asa l-am privit.In 1987,a fost numit comandant de politie in Negresti- Oas,atunci am avut parte de alta bucurie,un fin de-al nostru plecat in USA,ne-a trimis pachet un video,programele la TV erau de citeva ore,restrictii de curent,economii peste tot,aveam insa noroc din nou,un inginer electronist vecin cu noi facea rost de casete cu filme titrate de Irina Nistor,ne adunam seara la noi cativa prieteni si la o tava de placinte cu mere sau cu branza,urmaream doua sau trei filme pe seara si ce bucurosi eram!Gaseam bucurii in lucruri marunte,asta e!acum avem la indemana de toate si nu mai stim sa ne bucuram de nimic,sa inteleg ca progresul are si partea rea a lucrurilor?Cu telefonul mobil a fost la fel pe la inceputurile lui,l-am primit de ziua mea,costa atunci o mana si-un picior!si Doamne era oribil fata de modele de acum,dar,era ceva,puteai fi sunat si gasit oriunde dar pentru ca sotul meu nu avea celular inca,dar din dar se face rai,l-am oferit lui considerand ca pentru el este mult mai important sa aiba celular.Cu plasma din nou am avut noroc s-o iau la inceputuri,dupa moartea sotului meu ,am incercat sa intru in drepturile de deportat politic(asimilata evident cauzei mamei mele,care a fost deportata in Baragan pe cand eu aveam sase saptamani si a durat pina cand eu am implinit 5 ani,deci 5 ani pentru ea cu stampila de D.O. pe buletin,a murit insa si n-a beneficiat de niciun drept)dupa multe tergiversari,am castigat procesul cu statul (existau clar dovezi la arhivele statului,dar m-au purtat pina la Curtea de apel Oradea),asa si primind retro dupa un an si jumatate banii,80 milioane,am cmuaarpt LCD .sa-mi spele amintirea trista a regimului care mi-a furat copilaria.Ups! da’ ce m-am intins Dane,gata! nu mai spun nimic,decat sa aveti o zi perfecta!

  • Disqus ( )