Prima Pagina / Banat / Încep manifestările dedicate Fășangului pentru etnicii germani

Încep manifestările dedicate Fășangului pentru etnicii germani

Fășangul etnicilor germani din Banatul de Munte a debutat cu Sărbătoarea tăițeilor la Reșița, în această săptămână. Fășangul este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui. Această perioadă importantă pentru minoritatea germană se va încheia cu sărbătoarea gogoșilor, în ultima zi înaintea intrării în post.

Fășangul nu a fost însă dintotdeaua ca cel de astăzi organizat de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa.

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordeoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“

Astfel descria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) perioada de făşang la Reşiţa, după cum ne spune președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Erwin Țigla.

Etnicii germani mai în vârstă păstrează amintirea Fășangului dintre cele două războie și o prezintă într-o lumină aparte.

”Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toţi cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării”, mai spune Erwin Țigla.

Pe perioada războiului care a urmat, sărbătoarea nu a mai avut loc, datorită împrejurărilor. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până şi 1.200 de invitaţi.

Datorită emigrării multora din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi nu s-au mai organizat aceste baluri. Au fost reluate după 1989, primul fiind organizat în anul 1991 de Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa, care de atunci îl organizează an de an.

Anul acesta, balul de Făşang se desfăşoară în ziua de 25 februarie, pentru a 27-a oară, mai spune Erwin Josef Țigla.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

About cristian.frant

Lasă un răspuns