Prima Pagina / BĂILE HERCULANE / INTERVIU Ministrul Turismului: Sunt stațiuni considerate de interes național care nu au canalizare

INTERVIU Ministrul Turismului: Sunt stațiuni considerate de interes național care nu au canalizare

Vrem să atragem turiști străini și să-i convingem pe români să-și viziteze țara, dar nu avem infrastructura de transport și de utilități pusă la punct. În România lungimea pârtiilor totalizează mai puțin decât într-o stațiune austriacă. Dar, ministrul Turismului promite un Masterplan de investiții.

Într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, Mircea-Titus Dobre, ministrul Turismului, a spus că, în acest an, până la 1 iulie, se va finaliza proiectul Legii Turismului, Masterplanul pentru investiții în turism și vor fi acordate vouchere de vacanță pentru bugetari. Iar, până la sfârșitul lunii februarie vor apare normele de aplicare a Legii impozitului specific, lege prin care se urmăreşte combatea evaziunii fiscale. Acesta recunoaște că, în prezent, atât în turism, cât și în alimentație publică nivelul evaziunii fiscale este foarte ridicat.

Mircea-Titus Dobre este de părere că turiștii străini ocolesc România fiindcă aceasta nu a fost bine promovată, dar și pentru că infrastructura de transport și cea de utilități sunt nedezvoltate, existând stațiuni de interes național care nici la ora actuală nu au canalizare.

Ministrul Turismului spune că, în acest an se va pune accent pe promovarea turismului balnear și că, România va avea trei noi birouri de promovare externă: unul în țările nordice, altul la Bruxelles și unul în Ungaria.

Mai jos, redăm interviul integral cu ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre.

Reporter: În ce stadiu se află legislaţia privind impozitul specific şi când urmează să apară normele de aplicare?

Mircea-Titus Dobre: Normele metodologice de aplicare a Legii 170/2016 în ceea ce privește impozitul specific trebuiau aprobate până pe 14 ianuarie 2017. Așa era specificat în legea respectivă. Când am venit la minister am văzut că nu s-au făcut pași în aprobarea normelor acestei legi. În urma discuțiilor avute cu Ministrul Finanțelor, domnul Viorel Ștefan, am accelerat puțin ritmul astfel încât până la sfârșitul lunii februarie să putem publica aceste norme. Nu este o problemă fiindcă prima plată se va face pe 25 iulie deoarece acest impozit se plătește semestrial, adică de două ori pe an.

Rep: Cum se va rezolva problema protecţiei turiştilor în cazul insolvenţei sau falimentului agenţiei de turism? De ce consideraţi că fondul de garantare este o variantă mai bună decât o poliţă de asigurare?

MTD: Sunt mai multe variante, dar pe mine mă interesează protecția cetățeanului, a românului. Și consider că o măsură viabilă este cea a fondului de garantare și am să vă explic în câteva cuvinte de ce. Pentru că aici vorbim despre o sumă de bani pe care o plătește privatul și anume agenția de turism. Indiferent dacă vorbim despre o poliță de asigurare, care acum este de 10.000 sau 50.000 de dolari, despre depozitul bancar pentru asigurarea pachetelor serviciilor turistice sau despre scrisoare de garanție bancară, tot despre banii agențiilor de turism este vorba. De aceea cred că este mai bine să se realizeze un fond de garantare, iar statul să aibă un control minim prin doi reprezentanți, unul de la Ministerul Turismului, unul de la Ministerul Finanțelor, și restul să fie de la entitățile private, sigur și de la turoperatorii mari și de la cei mici. În primul an să nu se atingă nimeni de acești bani, în al doilea an, cu aproximativ 25% să poată face investiții, plasamente, pentru că undeva se strâng ceva bani și trebuie investiți în piață. În anul trei să fie 50%, în anul patru 75% și din anul cinci să se organizeze astfel încât să se investească acești bani, dar bineînțeles, asigurându-se că cetățeanul român va beneficia de despăgubiri dacă se va întâmpla ceva. Se va hotărâ într-un bord astfel încât și reprezentanții statului și ai entității private să fie de acord fiindcă aici nu vorbim despre vreo sumă de bani care să vină de la bugetul statului.

Rep: Cu ce procent din cifra de afaceri ar trebui să participe la acest fond agențiile de turism?

MTD: Am făcut o adresă către Agenția Națională de Administrare Fiscală și către Ministerul de Finanțe ca să-mi pună la dispoziție informaţii privind veniturile din bilanțul pe ultimii cinci ani de zile ai agenţiilor de voiaj. Dar, bineînțeles aceste venituri ale agențiilor de turism pot să fie din comision ca și cifră de afaceri sau pot să fie per total, adică tot ce vând. O agenție de turism care este deja pe piață va veni cu o participare la acest fond de garantare cu 2% din total venituri. Dacă este o agenție nouă, care acum se înființează, trebuie să plătească o sumă minimă, apoi primește licență și după aceea, dacă se va întâmpla ceva cu rea credință, acel fond de garantare să despăgubească turistul pentru că în acest moment statul nu are ce să facă. Nu poate să despăgubească persoana fizică. Avem, de exemplu, situația celor de la Fun Trip, ei având o poliță de 50.000 de dolari, dar reaua credință se ridică la circa 200.000 de euro. Deci avem foarte mulți cetățeni păgubiți, care nu se știe dacă își vor recupera banii. De asemenea, avem o directivă europeană privind garantarea pachetelor serviciilor turistice, care până la sfârșitul anului trebuie să o închidem printr-un proiect de lege. Nu vreau să stau până la sfârșitul anului. Trebuie să o luăm din pripă, să discutăm, să ne întâlnim cu reprezentanţii Asociației Naționale a Agențiilor de Turism și cu reprezentanții agențiilor mai mici și să ne punem de acord. Dar, normal că nu o să fie toată lumea mulțumită. Însă, într-o democrație toţi trebuie să se supună deciziei majorității. Toată lumea trebuie să ia în considerare că statul este interesat de protecția cetățeanului. Asta mă interesează pe mine ca și conducător al acestei instituții.

Rep: Cine va gestiona acest fond?

MTD: Statul trebuie să fie doar un observator, în bordul respectiv fiind un reprezentant din partea Ministerului de Finanțe și unul de la Ministerul Turismului. Doar atât. În rest majoritari vor fi privații. Ei vor decide ceea ce se va întâmpla cu aceste sume de bani.

Rep: Aţi vorbit despre un Masterplan în turism. Care vor fi domeniile prioritare şi dacă ați conturat un buget?

MTD: La ora actuală nu există niciun Masterplan în turism. Există un Masterplan pe hârtie, realizat în cursul anului 2007, pentru perioada 2007-2026, dar nu a fost legiferat. Nu există un temei legal al acestui Masterplan. Noi am făcut primii pași și anume am trimis peste 240 de scrisori către toate consiliile județene, primării reședințe de județ, primării care au în subordine stațiuni de interes local şi stațiuni de interes național, dar și alte primării care am considerat noi că ar putea beneficia de pe urma acestor investiții în turism. Acum centralizăm toate proiectele pe care le au în derulare unitățile administrativ-teritoriale, studii de fezabilitate, studii de prefezabilitate sau proiecte la care s-au gândit unitățile administrativ-teritoriale, pe care vor să le dezvolte în acest domeniu de activitate. Le luăm, le centralizăm, facem o hartă, apoi venim și legiferăm printr-o HG. Pentru că trebuie să existe o linie pe termen lung în acest domeniu prioritar al României. Ne-am propus să finalizăm Masterplanul până la 1 iulie 2017. Până pe 3 martie așteptăm răspunsurile unităților administrativ-teritoriale.

Rep: Cum vor fi stimulate investiţiile în turism?

MTD: Am făcut niște pași și ne vom ocupa în acest an de investiții care au fost realizate în proporție de 90% pentru a le finaliza. Mă refer la domeniile schiabile de la Cîmpulung Moldovenesc, Voineasa şi stațiunea Staja. Anul acesta vor fi finalizate 100%. Mai avem centrul balneo din stațiunea Borsec și centrul de kinetoterapie de la Govora. Sunt niște pași mărunți, dar trebuie să începem de undeva. Au fost stopate toate investițiile în turism, inclusiv pe partea de fonduri UE. Avem un Organism Intermediar și nu s-au mai făcut decât niște proiecte europene pe asistență tehnică. Nu este normal. Avem Planul Juncker, în cadrul căruia statului i-au fost acordate, pe ciclul financiar 2014-2020, în jur de zece miliarde de euro pe anumite proiecte. Dar, prioritar în Planul Juncker este sectorul balneo. Avem axa 7.1 pe fonduri UE, care este strict pe balneo. Avem 90 de milioane de euro. Nu s-a depus niciun proiect. Nu gestionez eu această axă. Este la Ministerul Dezvoltării Regionale și fondurilor UE. Am avut întâlniri cu primari care vor să investească foarte mult pe zona acesta de balneo. Avem fondurile pentru agricultură de unde se pot face investiții pe agro-turism. Noi facem politici publice. Investițiile în zona aceasta sunt 99% private. Statul are câteva hoteluri, câteva companii pe care le preluăm acum de la Ministerul Economiei. Sunt 16 companii, iar o mare parte dintre ele sunt în insolvență sau faliment. Doar cinci sunt profitabile, una dintre acestea fiind Neptun-Olimp.

Rep: Mă refeream la investițiile private în turism. În afara programului Primul Centru de Agrement ați mai gândit și alte modalități de stimulare a acestora?

MTD: Am finalizat acești pași cu legea impozitului specific în turism și alimentație publică. Acum trebuie să ne gândim ce mai putem face pe partea de fiscalitate, dar cota de TVA de 9% ajută foarte mult turismul, atât hotelierii, cât și alimentația publică. Să vedem ce se va întâmpla cu programul Primul Centru de Agrement fiindcă trebuie să realizăm actul normativ împreună cu Ministerul de Finanțe. Să vedem câte investiții se vor face pentru că nu este un program foarte mic. Nu ne referim la o simplă piscină, ci la un centru care să asigure mai multe servicii, de la sală de forță, centru SPA, piscină, masaj. Absolut orice, astfel încât să fie un centru complex, care se poate dezvolta foarte bine într-o stațiune turistică, avantajul fiind că putem astfel să creștem perioada sezonieră, prelungind activitatea în turism. Însă trebuie să le luăm treptat fiindcă există riscul să ne aruncăm în prea multe proiecte și să nu finalizăm niciunul.

Rep: Revenind la cele cinci proiecte despre care ați amintit anterior, respectiv cele legate de domeniile schiabile și centrele de la Borsec și Govora. Sunt suficiente cele 25 de milioane de lei, respectiv circa 5,5 milioane de euro pentru a fi finalizate?

MTD: Avem toate hârtiile și toate răspunsurile din partea primăriilor, care s-au ocupat de aceste investiții. Fiindcă Ministerul Turismului face doar o monitorizare. Unitatea administrativ-teritorială se ocupă de achiziții. S-a făcut un schimb de hârtii între administrația publică central și locală și acesta este rezultatul cerut de către cei care reprezintă unitatea administrativ teritorială. Și-au făcut proiectele, și-au evaluat costurile și noi pur și simplu finalizăm proiectele care trenează de ani buni.

Rep: De ce credeţi că turiştii străini nu vizitează România într-un număr prea mare?

MTD: Până să ne referim la turiștii străini, trebuie să ne uităm la turiștii români. Părerea mea este că trebuie să descoperim sau să redescoperim România. Avem foarte multe obiective turistice și nu numai. Sunt foarte multe lucruri de văzut în România pe care cred că nu toți le cunoaștem atât de bine. În ceea ce privește turiștii străini, trebuie să ne ducem pe anumite zone din Europa și să mergem pe nișă. Eu cred că zona balneo ar merge foarte bine și ar trebui să atragem turiști din nordul Europei. Bineînțeles, putem să-i aducem și pe litoral. Însă, pentru zona de litoral, concurența este mai mare fiindcă vara au unde să se ducă în mai multe părți. Dar, pe zona balneo cred că suntem destul de avantajați numai că, până în acest moment, nu a existat o coerență în a promova zona acesta. S-au făcut destul de multe investiții, cu eforturi destul de mari și acum, statul trebuie să-i ajute. Trebuie să le facem o promovare mai susţinută, să-i ajutăm să atragă și alte fonduri și mă refer, în special, la fondurile UE pentru că putem să le atragem și din zona națională (not. red. din fondurile UE alocate României) și direct de la Comisia Europeană. Promovarea putem să o facem foarte ușor, prin niște infotripuri. De exemplu, Germania, prin casele de asigurări de sănătate, decontează tratamentele acestea pe zona balneo. Să mergem să ne adresăm cetățenilor germani, prin intermediul acestor case de sănătate, cu un turoperator german, să facem un infotrip în România, în care să le arătăm nu doar prin târguri, ci real, că România poate să ofere pe balneo următoarele unități de cazare și respectivele servicii. Dar să le simtă ei.

Rep: Unde ar putea veni la tratament balneo turiştii străini? Ce capacitate au bazele respective de tratament, dar și cele de cazare?

MTD: Nu am o bază de date exactă. Dar avem stațiuni foarte interesante. Avem Băile Felix, avem Băile Herculane. La Herculane sunt unele unități închise, dar avem unele locații unde se pot face tratamente. Avem o stațiune de interes național – Sângeorz Băi unde nu s-a făcut absolut nimic. Acolo trebuie să ne adresăm primarului respectiv, să îl sprijinim să facă investiții în zona respectivă, să atragă fonduri UE. Trebuie să atragem cât mai multe investiții pe zona acesta fiindcă este o zonă de nișă, care merge pe toată perioada anului, nu doar pe timpul sezonului estival sau doar pe timp de iarnă. Totodată trebuie să extindem domeniile schiabile. Avem unde să le facem, dar nu au venit cu proiecte. Este acum în discuție un proiect la Consiliul Județean Brașov să lege Poiana Brașov de Predeal pe versanți, prin pârtii astfel încât să existe o variantă comună a celor două stațiuni. Avem 172 de pârtii omologate și vreo 143 de kilometri de pârtie. Numai într-o stațiune din Austria este un număr dublu de kilometri față de ceea ce avem noi în România.

Rep: Revenind la centrele balneo, sunt suficiente în momentul de față? Putem promova turismul balnear în România sau capacitatea acestor centre este redusă?

MTD: S-au făcut foarte multe investiții private în această zonă. Am vorbit despre Sângeorz Băi unde nu s-au făcut investiții absolut deloc. Dar haideți să umplem timp de 365 de zile pe an ceea ce avem, fiindcă în acest moment stațiunile nu sunt pline. Avem unde să-i aducem. Concret și punctual nu am ce să vă spun, dar am avut recent o întâlnire cu cei de la Patronatul Turismului Balnear și i-am întrebat direct dacă avem ce să le arătăm turiștilor străini. În ultimii doi-trei ani s-au făcut foarte multe investiții. Eu nu le-am văzut. Nici nu am avut când fiindcă sunt în minister de o lună și jumătate. Am să merg să le văd. Mi-au spus: “Nu ne facem de râs. Avem ce să le arătăm. Numai să vină cineva să ne promoveze și să funcționăm 365 de zile pe an”.

Rep: Revenim la întrebarea anterioară. De ce credeţi că turiştii străini nu vizitează România într-un număr suficient de mare?

MTD: Fiindcă până acum nu am făcut o promovare coerentă. Un târg de turism nu-ți asigură o promovare corectă din punctul meu de vedere. Avem niște standuri de 18 mp, de 36 de mp. Nu este de ajuns promovarea prin broșuri, pliante sau filmulețe. Cred că cel mai eficient este să organizezi infotripuri cu jurnaliști care se ocupă de acest domeniu, companii, turoperatori mari din străinătate.

Rep: Credeți că o explicație ar putea fi și infrastructura proastă?

MTD: Nu știu dacă putem spune că turismul nu s-a dezvoltat doar din cauza infrastructurii. Într-adevăr este un impediment și infrastructura, de ce să nu fim cinstiți. S-au făcu greșeli în trecut. Ideea este că nu trebuie să le mai repetăm. Colaborăm cu cei de la Ministerul Transporturilor. Am avut deja o discuție pentru a colabora cu Tarom. În trecut exista un parteneriat între Ministerul Turismului și Compania Naţională Tarom, compania fiind prezentă la standul ministerului din cadrul târgurilor de turism internaţional. Vom promova linia aeriană, iar Tarom ne va pune la dispoziție bilete de avion pentru infotripuri. De asemenea, am organizat un comitet interministerial pentru a colabora cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, ai Dezvoltării Regionale etc. Fiindcă sunt multe chestiuni legate de infrastructură și nu numai de infrastructura de transport, ci și de cea de utilități publice. Sunt stațiuni considerate de interes național, care la ora actuală nu au canalizare. De exemplu, dacă vine un grup format din trei autocare în București, haideți să vedem unde poate parca. Iar, apoi trebuie să ne gândim că ar trebui să fie și niște toalete publice.

Rep: Produsul turistic românesc este scump pentru piaţa internaţională?

MTD: Depinde cu cine facem comparație. Eu cred că este un raport preț-calitate corect. Poate că serviciile oferite de români sunt superioare față de cele oferite de alte țări. De exemplu, dacă mă refer la hoteluri, la același nivel de stele, în România serviciul poate fi mult mai bun decât într-o țară din vestul Europei.

Rep: Cât cheltuie, în medie, un turist român în ţară? Dar unul străin?

MTD: Nu am un calcul și nici o statistică, pe lângă faptul că nu avem nici o statistică privind numărul turiștilor străini care vin în România. Ceea ce comunică Institutul Naţional de Statistică sau alte instituții ale statului… nu-mi dau seama de unde își iau exact informațiile pentru că nu sunt centralizate informații preluate de la unitățile de cazare sau de la agențiile de turism. Pentru că și la ora actuală există acest flagel al evaziunii fiscale. Legea impozitului specific a fost făcută special să combată evaziunea fiscală. În prezent, există un nivel destul de ridicat de evaziune fiscală atât în turism, cât și în alimentație publică. Și vorbim și despre o problemă de siguranță națională.

Rep: La cât estimați că se ridică evaziunea fiscală în turism?

MTD: Nu pot să estimez eu. Acest lucru poate să vă spună Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Rep: Va fi reintrodusă obligativitatea raportării de către unitățile de cazare a datelor privind turiștii înregistrați de către acestea?

MTD: Acele formulare există și acum. Dar ce se întâmplă cu ele mai departe? Am înțeles că sunt preluate de un agent de poliție și, mai departe, nu știm unde ajung. Cine le urmărește? Ce se întâmplă cu ele? Pot să vă spun că, există un proiect pentru centralizarea acestora, în variantă electronică. Dar, toate la timpul lor.

Rep: Dacă nu aveți toate aceste informații referitoare la turiștii români și străini, cum puteți să faceți o strategie în turism?

MTD: La un moment dat trebuie să am o discuție cu reprezentanții birourilor de promovare turistică din Europa și de la New York. Ne vom întâlni și vom face o strategie și pe partea externă. Am nevoie de punctele lor de vedere fiindcă acești oameni sunt plecați acolo de peste zece ani. Cel de la New York stă de 20 de ani. Trebuie să vină cu idei fiindcă stând atâția ani acolo sunt cei mai în măsură să ne spună care este profilul cetățenilor din țările respective pe care vrem să-i aducem în România.

Rep: Agențiile de turism se plâng că deși la serviciile hotelurilor și restaurantelor TVA este 9%, agențiile de voiaj nu beneficiază de o cotă redusă de TVA.

MTD: Este vorba despre introducerea unei directive europene – Travel Agent, în care se prevede ca statele membre să poată alege cota de TVA pentru acest serviciu. Dar, la ora actuală nu se poate face încă o modificare a cotei de TVA fiindcă, în primul rând, nu avem o legislație europeană care să ofere statului român posibilitatea de a decide dacă reduce sau nu fiscalitatea pe această zonă.

Rep: Câţi bani aduce turismul în economie?

MTD: Ca și coeficient din PIB este 1,3% direct. Indirect, și cu serviciile conexe, undeva la 5-6%. Ceea ce mie mi se pare foarte puțin. Părerea mea este că în doi-trei ani trebuie să dublăm coeficientul direct în PIB.

Rep: Care vor fi pieţele către care se va orienta cu predilecţie promovarea turismului în acest an? Există o strategie pe câţiva ani?

MTD: Mi-am dorit să realizăm acest Masterplan împreună cu o strategie de dezvoltare și promovare. Avem o strategie mai veche, pe care trebuie să o îmbunătățim. Trebuie să ne îndreptăm atenția și spre țările nordice. Acolo nu avem un birou de promovare. Pe HG de înființare a ministerului am prevăzut trei locuri suplimentare pentru birourile de promovare externă și unul vreau să fie într-una din țările nordice. Eu cred că nu mai existăm acolo. Nu am mai văzut turiști nordici, care înainte de `90 erau printre cei mai mulți care veneau în România. De asemenea, nu avem un reprezentant la Bruxelles, care să acopere Benelux. Și mă gândesc să avem un reprezentant și la Budapesta.

Rep: Care sunt principalele coordonate pe care se va baza viitoarea Lege a Turismului și când estimați că acesta ar urma să intre în vigoare?

MTD: Ne-am asumat, ca până pe 1 iulie 2017, să finalizăm multe lucruri: voucherele de vacanță, Legea Turismului și Masterplanul pentru investiții. Legea Turismului aș vrea să o depun la acea dată în formă finală, dar să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Pentru că în legea aceasta vreau să prindem cât mai mult din actele normative. Avem 73 de acte normative, care se ocupă de domeniul turismului ceea ce mi se pare foarte mult. Unele HG nu le putem elimina. De asemenea, unele HG nu pot fi introduse în lege fiindcă pot fi revizuite și atunci nu mai stai să faci o modificare legislativă. Trebuie să facem o Lege a Turismului pe toate capitolele, inclusiv balneo, care ar trebui inclus tot în această lege. Sigur, are legătură și cu Ministerul Sănătății fiindcă ei primesc acreditările de la Sănătate. Avem ghizii. Ei vând imaginea României. Acești oameni sunt printre cei mai importanți pentru turism. Nimeni nu le-a acordat atenție. Aceștia trebuie să se regăsească într-o Lege a Turismului și să le fie foarte bine reglementată activitatea. În această lege trebuie să fie inclus tot ceea ce este legat de turism. Nu facem o lege doar de dragul de a o face, ca să mai existe încă una alături de mii de legi care sunt în România. Sigur, mediul privat va fi consultat asupra proiectului acestei legi. Însă, Statul nu trebuie să fie dezavantajat. Eu vreau ca această lege să fie jumătate pentru stat, jumătate pentru privat. De aceea discutăm cu ei pe această lege. Am avut o întâlnire cu federațiile patronale și i-am invitat să discutăm pe marginea proiectului Legii Turismului.

Rep: Intenționați să schimbați ceva în ceea ce privește brandul turistic al României?

MTD: Nu putem modifica nimic până în 2020. Vorbim despre acel logo reprezentat de imaginea unei frunze. A fost un proiect finanțat din fonduri UE și suntem obligați să nu modificăm nimic până în anul 2020.

About Mediafax

Lasă un răspuns