Prima Pagina / Arad / Câteva reguli privind alegerile de duminică, 2 noiembrie

Câteva reguli privind alegerile de duminică, 2 noiembrie

IMG_1700Alegerile prezidenţiale au loc, conform Constituţiei, o dată la cinci ani. Mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Mandatul actualului preşedinte, Traian Băsescu încetează în ziua de 21 decembrie, ora 24.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. Traian Băsescu a avut două mandate succesive 2004-2010
Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună.
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
Programul în ziua votului, secţiile sunt deschise între orele 07.00 – 21.00

● REGULI  LA VOTARE
Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României.
Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
În ziua votării, românii aflaţi în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din şcolile militare.

Cei care se află în străinătate şi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărţii de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza paşaportului simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportului simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi în baza titlului de călătorie.

Votarea cu urna specială
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, votează prin intermediul urnei speciale.

Directorii penitenciarelor şi ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa alegătorilor deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale cu suficient timp înainte de ziua votării.

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.

Dacă se solicită exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20,00 la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul.

În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea “VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20,00.

About cristian.frant

Lasă un răspuns